MIRAHORIAN GRAAL STAR QI MAGEN Forum Index MIRAHORIAN GRAAL STAR QI MAGEN
MIRAHORIAN GRAAL STAR QI MAGEN
 
 FAQFAQ   SearchSearch   MemberlistMemberlist   UsergroupsUsergroups   RegisterRegister 
 ProfileProfile   Log in to check your private messagesLog in to check your private messages   Log inLog in 

YOGA SUTRA-REGULILE DE ALINIERE

 
This forum is locked: you cannot post, reply to, or edit topics.   This topic is locked: you cannot edit posts or make replies.    MIRAHORIAN GRAAL STAR QI MAGEN Forum Index -> YOGA SUTRA-LISTA REGULILOR DE ALINIERE
View previous topic :: View next topic  
Author Message
danmirahorian
Site Admin


Joined: 27 Jun 2006
Posts: 48
Location: BUCHAREST/ROMANIA

PostPosted: Wed Jun 28, 2006 12:50 am    Post subject: YOGA SUTRA-REGULILE DE ALINIERE Reply with quote

Lista Aforismelelor Yoga ale lui Patanjali
List of the Yoga Aphorisms of Patanjali

NOU! Vedeti situl Yoga Sutra pe:
http://www.psi-sciences.com/

THE MOST IMPORTANT BOOK ON EARTH-PATANJALI’S YOGA APHORISMS
http://patanjali1.multiply.com/
Patanjali-Yoga Sutra:http://360.yahoo.com/patan_jali

http://www.myspace.com/patanjaliyoga

http://hrih.net
Quote:
YOGA SUTRA-REGULILE DE ALINIERE

YOGA SUTRA[REGULILE DE ALINIERE] ESTE CARTEA IN CARE PATANJALI A CONDENSAT EXPERIENTA CIVILIZATIILOR CARE NE-AU PRECEDAT PE TERRA IN DOMENIUL AUTOCUNOASTERII, AUTOCONTROLULUI;
CALATORIA INTERIOARA AR FI MULT MAI DIFICILA FARA ACEASTA HARTA , REALIZATA DE PATANJALI.YOGA SUTRA LUI PATANJALI ESTE O SISTEMATIZARE CONDENSATA IN AFORISME A INSTRUCTIUNILOR PRIVIND DECLANSAREA PROCESULUI DE ALINIERE


Cartea I:Partea referitoare la Transa mistica(Enstaza)[Samadhi Pada]]
Book I:Trance Absorbtion Technology Chapter[Samadhi Pada]


text marit/blown up image on:
http://static.flickr.com/48/217325682_0cf86eaf42_o.jpg

YS 1.1. R: OM(AUM)/Acum si aici,Yoga(starea unificata;stiinta si tehnologia alinierii) este prezentată secvenţial [sub forma de sutra] E: OM(AUM).Here and now,Yoga [the centered state;Science and technology of Union] is exposed step-by step [in the form of sutra(instructions; condensed rules;aphorisms)]/ F:OM,Maintenant,le Yoga(etat unifiee;la science de l'Union) est expose [sous la forme de regles condense(sutra)]/ S: OM, Ahora la enseñanza para (provocar) el estado unificado (yoga);

Quote:
Nota 1:In fata milioanelor de cercetatori(in lume sunt 40 milioane de practicanti Yoga si 960 de traduceri ale Yoga Sutra in toate limbile de pe Terra) se afla acest text al lui Patanjali:OM/atha yoga anu shāsanam ;
Asa cum in fata aceluiasi peisaj milioane de oameni vad milioane de lucruri diferite[din cauza credintelor inoculate,teoriilor,modelelor asupra realitatii,a conditionarii ori a programarii conceptuale("conceptia comanda perceptia") sau din cauza experientelor placute ori dureroase intalnite in cursul vietii (traume)],tot astfel se petrec lucrurile si cu descifrarea semnificatiei textului lui Patanjali.Pentru a traduce textul lui Patanjali nu ne este de folos doar un expert in limba sanskrita,care s-ar rezuma doar la insiruirea semnificatiilor termenilor din dictionarele de azi,fara legatura cu mesajul din Yoga Sutra.

De curand am corectat o carte de electronica tradusa din lb.engleza de un filolog in care unda purtatoare("carrier wave") care putea fi modulata in frecventa si amplitudine, devenea in traducere un "caraus" iar alteori un "hamal", iar conceptul de modulare in frecventa si amplitudine devenea imposibil de inteles.

Am facut referire la corectarea unei carti de electronica tradusa din lb.engleza fiindca in Yoga Sutra chiar se vorbeste despre impulsuri cerebrale si unde modulate(vrittis) care sunt clasificate dupa caracteristici si sursa de generare sau procesare in:impulsuri exterioare,interioare,mixte(realizate din superpozitia primelor doua),autonome (generate de creierul reptilian) si in impulsuri stocate la diferite nivele de subtilitate(smriti,samskaras).
Azi, ca si in trecut,fiecare domeniu stiintific si tehnologic de varf s-a insularizat(fizica cuantica,astrofizica,tehnologia telecomunicatiilor,tehnologia informatiilor..) prin elaborarea unui limbaj specializat pe care filologii nu-l mai pot intelege(chiar folosind dictionare de specialitate),fiind necesari expertii in interpretare,care au pregatire de experti profesionisti si au capacitati de interpretare,de traducere analogica(metaforica) sau de popularizare.

Multumesc si pe aceasta cale tuturor acelora care au contribuit la aparitia acestei lucrari care a beneficiat de experienta unor traducatori practicanti ai Yoga(Sergiu Al-George,care mi-a calauzit primii pasi in lb.sanskrita si a tradus textele fundamentale ale Samkhya Darshana,care stau la baza sistemului de reintegrare expus de Patanjali in Yoga Sutra; Gerard Blitz- fostul presedinte al Federatiei Europene de Yoga- prin corespondenta legata de traducerea Yoga Sutra,ce mi-a fost pusa la dispozitie de prietenul meu,cercetatorul roman Romulus Cheveresan ), a unor experti in interpretarea stiintei si tehnologiei transei (Mircea Eliade,I.Culianu),a unor experti profesionisti in Yoga (Swami Dhirendra Brahmachari,conducatorul Mantalaya Ashram din Kashmir si fostul consilier al premierului Indiei,d-na Indhira Gandhi) si a unor experti simbolici(Henri Coanda mi-a atras atentia ca in Yoga Sutra este consemnata calea catre cunoasterea si tehnologia civilizatiei precedente de pe Terra si calea catre stiinta si tehnologia civilizatiilor avansate din univers).

Acum sa vedem la ce se refera Patanjali in prima sutra,ce joaca rol de titlu:
OM(AUM)/Acum si aici(atha), Yoga este desfasurata(shasanam) secvenţial sub forma unui sir de unitatii (anu)[referire la sutra(instructiuni,reguli concise,aforisme)]; Yoga la care se refera Patanjali este obiectivul strategic al practicii(Patanjali mai apeleaza si cu alte ocazii la termeni militari:sadhana). Patanjali desemneaza prin yoga: starea unificata,centrata,aliniata,situata "acum si aici",dincolo de timp si spatiu;[vedeti YS 4.33]
Trecerea de la starea infasurata (atemporala,sincronica, holografica, indescriptibila) la starea desfasurata (temporala,diacronica, localizata,descriptibila) conduce la tranzitia de la simultaneitate la secventialitate,de la continuu la discontinuu;asa se ajunge la desfasurarea sub forma de cuante(anu;ksama) a conditiilor si a regulilor care trebuie indeplinite simultan pentru a realiza reinfasurarea constienta sau Kaivalyam(Izolarea;Eliberarea); conditiile si regulile apartin "caii de unificare(yoga) cu opt(asht) ramuri(anga)" sau stiintei şi tehnologiei centrării,alinierii, unificarii cu "izvorul universului manifestat",care permite reîntoarcerea la adevărata noastră identitate si conduce la realinierea corpurilor si a camerelor constiintei,ceea ce permite eliminarea avidya(orbirii, ignorantei;"toti avem ochi si urechi dar nu vedem si nu auzim") si a neputintei (alienării,căderii în robie;"toti avem terminale efectoare dar nu putem actiona nemijlocit")].
Exista similitudini evidente la alti maestri spirituali.De pilda Lao Tzu incepe (cap.1) cu distinctia dintre cele doua cai:1.orizontala(secventiala,in timp)pe care suntem obligati s-o utilizam pt. a dezvalui ceva indescriptibil,atemporal: 2.calea verticala(Tao)
1.1.Tao[Calea orizontala]care poate fi urmată [parcursă;descrisă;spusă]nu este Tao [Calea verticală] [imuabilă, omniprezentă, eternă,permanentă,care conduce la «adevărata faţă a realităţii»,la centrul imuabil şi gol al ciclonului,la care se face referire în textul ce urmează] .1.2.Numele care poate s-o numească nu este Numele etern .

Gerard Blitz traduce acest text astfel:"Acum,Yoga va fi predata in continuarea unei transmisii fara intrerupere" Termenul atha(acum) indica faptul ca yoga e predata celui ce este gata,pregatit,disponibil si motivat. Termenul anu(in mod neintrerupt) indica faptul ca radacinile acestei invataturi initiatice,care s-a transmis intr-un lant neintrerupt de la maestru la discipol,se afla intr-un trecut la fel de indepartat ca si textele cele mai stravechi:Vedele,Codex Troanum(practicile din Atlantida de inaltare a omului la statutul divin),traditiile din imperiul Uigur si ale civilizatiei Mu(Lemuriene),stiinta altor civilizatii din galaxie [nagas(reptilienilor) care au ajutat supravietuitorii dupa Potop;



text marit/blown up image on:
http://static.flickr.com/73/217325684_2d55539e6b_o.jpg
YS 1.2. R: Yoga(starea unificata) înseamnă nirodha (stingerea constienta [a procesului de identificare cu) vrittis (lit.:"vartejurile; vrie",impulsurile; fluctuatiile;valurile;oscilatiile,gandurile;emotiile) din chitta (minte);
E: Yoga is the cessation [nirodha:stilling (in the sense of continual and vigilant watchfulness)]of the indentification with the fluctuations (vritti:activities,modifications,impulses, the thought forms,workings) of the mind (chitta) /F:Le Yoga est la nirodha(extinction,restriction,suspension) [de l'identification avec les] vritti(modifications, fluctuations, impulsions, mouvements) de (ou dans)] chitta (mental;esprit,pensee;conscience)/S:El estado unificado del "Yoga" surge cuando cesa (nirodha) la vritti (agitación,pensamientos,emociones y sensaciones fluctuantes) de la chitta (Mente);

Quote:
Nota 2:Patanjali ne indica acum calea sau mijlocul(obiectivul tactic) :"sa oprim agitatia automata din minte".
Imaginati-va ecranul mental ca suprafata unui lac pe care se manifesta valurile sau vartejurile (vrittis);atat timp cat apa lacului este agitata de valuri ramaneti prizonieri ai suprafetei si nu vedeti in profunzime(fundul lacului,realitatea suport,temelia)[vedeti tipurile de vrittis in: YS 1.5-11] ;
Yoga înseamnă sa intri pe deplin conştient într-o stare de golire a minţii de impulsurile de la periferie(vrittis),ceea ce ne permite sa ridicam ancorele care ne tin legati de periferie,sa initiem separararea de suprafata(viyoga) si sa incepem yoga(unificarea,alinierea,intrarea in transa mistica-samadhi), intrarea in starea de veghe paradoxala, cunoscuta din antichitate drept: «a patra»(turīya) stare (avasthā) de conştiinţă, situata în mijlocul stării de veghe in centrul imobil al ciclonului sau al vartejului activitatii[vedeti diagramele starilor de constiinta in hinduism si taoism].
Stingerea fluctuatiilor (scaderea agitatiei sau a temperaturii) substantei mentale este Yoga (unificarea;alinierea, coerenta; conjunctia) si conduce la supraconductia biologica[vedeti starea cristalului mental care devine perfect transparent (supraconductor) in :YS 1.41];
Lao Tzu se refera la calea umplerii care ne tine prizonieri ai orizontalei(suprafatei ) si la cea a golirii- calea verticala(in care plonjam in adancime) in cap.1 si 77.

1.5.İată de ce întotdeauna adoptând modalitatea Wu [a vidării;trăind sub domnia lui «a fi»]îi vom vedea nemijlocit esenţa[centrul;profunzimea;«adevărata faţă a realităţii»],
1.6.Iar adoptând modalitatea You [a umplerii;trăind sub robia lui «a avea»]
îi vom vedea doar suprafaţa[periferia;aparenţa;iluzia;«dosul realităţii» ].

77. 1.Calea Cerului [Tao al cerului] procedează în maniera celui care încordează un arc
77. 2.Ea coboară ceea ce este sus (înălţat) şi ridică ceea ce este jos [doar nonacţiunea (Wu-Wei), păstrează echidistanţa, vidul şi mijlocul şi permite obţinerea razei maxime de acţiune (acţiunea holografică)]
.




text marit/blown up image on:
http://static.flickr.com/75/217325686_b566188324_o.jpg
YS 1.3.Atunci Vazatorul(adevaratul Sine) se aseaza in propria sa natura sau formă (svarupa)[atunci,conştiinţa noastră(si a universului holografic) se reintoarce la propriul său izvor(centru;sursa;natură),"se trezeste" devenind constienta de ea insasi; atunci cand inceteaza identificarea cu efemerul(vrittis:valurile de pe ecranul mental),omul "se naste a doua oara" iar "Divinul sălăşuieşte şi cântă în om";"omul devine flautul in care canta Divinitatea"]/ Then the Seer(i.e. the transcendental Self) rests or abides in svarupa (its essential form;in its true nature;when this has been accomplished, the man knows himself as he is in reality)/ Alors,dans ce cas, le voyant ou l'observateur s'établit et demeure en lui meme,dans sa forme propre/ Entonces (en el estado unificado),el espectador se identifica con su Naturaleza Original [entonces la vidente (mente) reposa en sí misma esencial; "QUIEN VE" queda establecido en su Naturaleza Original]

Quote:
Nota 3 Patanjali ne-a indicat in YS 1.2 mijlocul(obiectivul tactic) :oprirea agitatiei din minte.Acum vedem care este efectul acestei actiuni atat de simple in aparenta.Atunci se dezvaluie Centrul nostru veritabil pe care Patanjali il numeste drashtar( "vazatorul","cel ce vede");atunci se dezvaluie temelia imobila,realitatea suport,ecranul imuabil (care face posibile toate proiectiile),martorul imobil, permanent sau constiinta profunda prin care suntem una cu eterna constiinta cosmica,dincolo de efemera intrupare materiala.
Fie ca este numit drashtar( "vazatorul","cel ce vede"),Atman, Sinele, Centrul este mereu vorba despre "scanteia divina" din om sau despre tezaurul aflat inlauntrul fiecarui om, despre izvorul iubirii,fericirii,creativitatii si al vietii, pe care majoritatea il cauta in afara,desi acest izvor se afla in noi insine. Iisus spunea: «Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Căci iată că Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru"» (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)].
In universul holografic centrul este pretutindeni dar singurul centru accesibil se afla doar aici si acum inlauntrul nostru. Atunci cand centrul nostru veritabil intemeiat in el insusi se dezvaluie se petrece miracolul: conştiinţa noastră(si a universului holografic) se reintoarce la propriul său izvor (centru;sursa;natură), "se trezeste" devenind constienta de ea insasi; atunci cand inceteaza identificarea cu efemerul(vrittis:valurile de pe ecranul mental), cu periferia ,omul "se naste a doua oara" ,isi reaminteste cine este iar "Divinul sălăşuieşte şi cântă în om":"omul devine flautul in care canta Divinitatea"];
Marii maestri spirituali pe care i-a avut omenirea au aratat ca tezaurul se afla inlauntrul fiecarui om
În practica taoistă şi Zen (Ch'an) contactul cu realitatea suport (Temelia Informaţională;Banca de Date a Universului) este realizat experimental în interior[acum şi aici ].Doar într-un univers holografic,adică invariant cu scara la care este cercetat,contactul experimental cu realitatea prezentă,acum şi aici,ne dezvăluie ceea ce se află oricând şi oriunde.
Doar într-un univers holografic autocunoaşterea înseamnă simultan omnicunoaştere, iar autocontrolul înseamnă omnicontrol sau omnipotenţă.
"Doar cel ce se cunoaşte pe sine însuşi, poate cunoaşte întreg universul;
Doar cel ce controlează Centrul roţii poate controla periferia."
Lao Tzu [Lao Zi] afirma in capitolul 1 ca cel ce se goleste descopera "poarta tuturor minunilor,,«altarul», izvorul tuturor puterilor,virtuţilor,harurilor,darurilor si mutaţiilor.
1.5.İată de ce întotdeauna adoptând modalitatea Wu [a vidării;trăind sub domnia lui "a fi_»]îi vom vedea nemijlocit esenţa[centrul;«adevărata faţă a realităţii»],
1.6.Iar adoptând modalitatea You [a umplerii;trăind sub robia lui «a avea»]
îi vom vedea doar suprafaţa[periferia;aparenţa;iluzia;«dosul realităţii» ].
1.7.Cele două[«feţe ale realităţii»] au aceeaşi obârşie,dar nume diferite.
1.8.Împreună sunt numite Vidul[玄xuan2;Adâncul;profunzimea;dimensiunea verticală]
1.9.Dacă plonjezi în acest vid central,vei găsi poarta tuturor minunilor[«altarul»; izvorul tuturor puterilor,virtuţilor,harurilor;darurilor,mutaţiilor].
In capitolul 47 Lao Tzu [Lao Zi] arata cum se poate cunoaşte întreg universul si se poate vedea(referire la: cunoastere nemijlocita) Calea Cerului:
47.1-4Fără să treci pragul uşii,se poate cunoaşte întreg universul,
Fără să priveşti pe fereastră (fără să foloseşti ferestrele simţurilor),se poate vedea Calea Cerului [poţi descoperi principiile ce guvernează toate lucrurile*]
In capitolul 33 Lao Tzu [Lao Zi] afirma ca victoria(reusita)interioara e temelia(cauza) oricarei victorii exterioare:
33.1.Cel ce cunoaşte pe alţii [lumea exterioară] are erudiţie [are experienţă;rămâne toată viaţa în "mica sală a inteligenţei" ,prizonier al cunoaşterii mijlocite],
33.2.Doar cel ce se cunoaşte pe Sine este Iluminat[doar cel ce se cunoaşte intră în "marea sală luminoasă inteligenţei", unde se manifestă cunoaşterea nemijlocită sau "adevărata cunoaştere"].
33.3.Cel ce învinge pe alţii [ce impune voinţa sa, altora] are forţă exterioară [pare tare],
33.4.Doar cel ce se învinge pe Sine este cu adevărat puternic[doar cel ce-şi stăpâneşte propriile pasiuni este unit cu forţa Spiritului (Shen)].
Calea antică cunoscută sub numele de Ştiinţa şi Tehnologia Centrării,era odinioară aplicată de reprezentanţii civilizaţiilor precedente, pentru a ajunge la vindecare,la «trezire», la «deşteptare» sau la «eliberare», adică la autocunoaştere (omnicunoaştere) şi autocontrol(omnipotenţă).
Mesajul lui Iisus,în care se pune în aplicare reîntoarcerea fluxului atenţiei, reprezintă şi o «Cale către Dumnezeu», fiindcă se cere practicantului să intre în starea de împăcare cu lumea şi cu noi înşine din adevărata «Rugăciune», să intre în starea de «predare sau dăruire către Dumnezeu»,în starea de «renunţare sau de detaşare de comorile efemere din lumea de afară»,pentru a reveni la «veghere», la «ascultarea în tăcere» ;Doar respectarea simultană a acestor condiţii face posibilă "Trezirea" sau descoperirea adevăratei noastre identităţi , deschide calea «Însămânţării Cuvântului» , face posibilă aşezarea,încetarea rătăcirii,centrarea,interiorizarea şi reîntoarcerea fluxului atenţiei.


YS 1.4.In celelalte cazuri(al starilor necentrate sau neancorate in Centru sau in Temelia imuabila)se manifesta sarupyam[identificarea cu;colorarea;se asuma forma] vrittis(lit.:vartejurile; impulsurile; fluctuatiile;valurile;gandurile; emotiile) prezente pe ecranul mental);[color=blue] At other times,we identify with vrittis(thoughts;modes;activities;forms and with their active modifications of the mind)/[/color] Sinon,il existe une identification entre le voyant et ces vrittis [fluctuations,impulsions, mouvements, pensee ou emotions qui existe dans le mental (chitta); l'observateur parait assumer la forme de la modification mentale]/ En los otros estados(fuera del estado unificado;el alma-mente),se identifica con Vrittis (las fluctuaciones mentales,los procesos mentales;asume la misma forma de las funciones mentales);

Quote:
Nota 4:In celelalte cazuri(al starilor pline de fluctuatii) se manifesta identificarea cu vrittis (impulsurile,fluctuatiile, valurile, gandurile,emotiile) prezente pe ecranul mental.
Sivananda exemplifica numeroase tipuri de identificari:ne putem identifica cu o stare pasagera,asa cum un spectator se identifica cu actorul dintr-un film , asa cum soferul se identifica cu vehicolul pe care-l conduce, asa cum omul se identifica cu trupul, asa cum un om bogat se identifica cu bogatiile sale iar un om puternic cu puterea sa(pozitia in ierarhia sociala ori politica)
Omul profan prizonier al identificarilor cu efemerul(vrittis,conceptiile,credintele,conditionarile inoculate; mintea, corpul,numele primit, familia,poporul,limba) ramane captiv in camera periferica a constiintei,care se foloseste de lumina fenomenala pt.a vedea[ "pestera intunecoasa" la care facea referire Socrate].
Gerard Blitz imi punea urmatoarea intrebare:"Cum este posibil ca acest Centru imuabil,permanent sa se identifice cu constiinta periferica,care este in mod definitoriu agitata,fiindca ea este in legatura permanenta cu stimulii din mediu prin intermediul organelor senzoriale ?
Fiindca Centrul imuabil sau constiinta profunda este asemenea diamantului care reflecta/transmite culoarea suportului pe care este asezat;in loc sa ramana pur diamantul se pateaza sau se coloreaza.Fara procesul de colorare nu ar exista cunoastere se afirma in YS 4.17:"Un obiect poate fi jnata(cunoscut; perceput)sau ajnata (necunoscut; neperceput) dupa cum uparaga (colorarea mentala produsa de obiect; colorarea incepe cu alegerea obiectului care va intra in focarul atentiei) corespunde sau nu apeksha (interese;motivatii,dorinte, nevoi;activitatii de alegere,selectie si delimitare a focarului atentiei de catre ego) manifestate de vach(diversele voci,centre(de interes) sau porti ale creatiei) [orice cunoastere este directionata,selectiva, fragmentara,incompleta atat timp cat este mediata de ego,de periferie]";

Identificarea cu vrittis(fluctuatiile;valurile;gandurile;emotiile) prezente pe ecranul mental este consemnata in zicale si proverbe populare ca un proces de colorare: limbajul popular este elocvent: in stare emotionala violenta-de furie sau de indignare "vede rosu" sau"cel furios vede totul rosu "; in stare de tristete, suparare, deprimare ori de descurajare " totul e negru.. sumbru ","are idei negre";optimistul"vede in roz".;

Atunci cand constiinta profunda reflecta starile schimbatoare ale mintii(chitta) lumea este vazuta diferit ca printr-un filtru colorat-atunci nu mai este vorba de o reflectare a relitatii ci de o reflectare a subiectivitatii.
Un experiment de transmisie a mesajelor telepatice de la 15000 km distanta a aratat ca un om receptiv care in mod obisnuit receptiona exact mesajele emise,atunci cand era infometat "colora toate mesajele primite " ca si cum vedea printr-un filtru colorat:un "cerc portocaliu din carton" devenea o "portocala","o cana cu apa" devenea "o cana cu lapte".De cate ori nu ne pierdem obiectivitatea sau impartialitatea in aprecierea diferitelor lucruri din cauza ca suntem colorati de propriile noastre dorinte?
Nici nu ne putem da seama de amploarea acestei identificari in care ecranul mental agitat e similar apei agitate care ne impiedica sa vedem fundul;iar mintea nu poate cunoaste Centrul prin ea insasi fiindca are o cu totul alta natura;nu are lumina proprie se afirma in YS 4.19: "Mintea nu e sva-abhasa(luminoasa sau constienta in sine;nu are propria lumina) fiindca ea este drishya (perceptibila;este obiect al perceptiei,cunoasterii)";
Nu putem decat sa inlaturam obstacolele din calea apei sa calmam aceasta agitatie care ecraneaza tezaurul de la fundul apei, care ne impiedica sa descoperim Centrul veritabil care ne permite sa vedem realitatea asa cum este ea
YS 4.3: "Nimitta (cauza eficientă indirecta;instrumentală;practica autentica) [care se afla la originea oricarei transformări ori transfer] goleste(nu actioneaza) dar umple(implineste) prin îndepărtarea obstacolelor la fel cum face agricultorul [care-si udă campul eliminand barajul din calea apei din canalul de irigatie]".
Omul "cazut",prizonier al identificarii cu vrittis ramane un terminal senzorial al Constiintei Cosmice("toti oamenii sunt ochii si urechile Constiintei Cosmice";doar sfantul sau omul sacru devine "flautul in care canta Divinitatea",locul de intalnire intre Cer,Pamant si Om-vedeti starile de constiinta (vedeti:avastha) in diferite traditii spirituale si comentariul la ideograma chineza"sheng"



text marit/blown up image on: http://static.flickr.com/93/217344847_b62201a8ab_o.jpg
YS 1.5. [Constientizati] cele cinci feluri de vrittis (fluctuatii mentale,impulsuri) si cele doua stari in care se afla acestea (in functie de impactul emotional):klishta (colorate;perturbatoare,dureroase-placute,produc atractie-respingere;manifestate)sau aklishta (incolore;neutre;neperturbatoare;nemanifestate;in stare latenta sau potentiala; nedureroase -orice placere e o stare potentiala de durere;vedeti: YS 2.15)/ E:Witnessing 5 kinds of vrittis (thoughts;modes; patterns;activities;forms and with their active modifications of the mind) that are either colored or not-colored; F:Les fluctuations sont de cinq sortes, ayant les caractéristiques d'affliction ou de non-affliction/S:Las principales fluctuaciones mentales (Vrittis) son cinco; las cuales se pueden dividir en manchadas e inmaculadas.


text marit/blown up image on:
http://static.flickr.com/87/217344848_92d4b03311_o.jpg

YS 1.6. Cele cinci categorii de vrittis (impulsuri mentale) sunt:Pramana(cunoasterea corecta mijlocita), Viparyaya (cunoasterea gresita;iluzia),Vikalpa(imaginatia,conceptualizarea; visul;halucinatia; gandirea verbala-dialogul interior),Nidra (starea de somn profund fara visuri;lipsa constientei;somnolenta;inertia) si Smriti (memoria)/ E:The five vrittis (mental activities) are Pramana (right knowledge,real cognition), Viparyaya (wrong knowledge,unreal cognition,error, misconception, illusion), Vikalpa (imagination,conceptualization, fancy,fantasy,hallucination),Nidra (dreamless deep sleep;passivity; unconsciousness) and Smriti (memory;recollection;remembering); Les fluctuations sont : Pramana (la cognition valable), Viparyaya(l'opinion erronée),Vikalpa (la conceptualisation), Nidra(le sommeil sans reves) et la Smriti (la mémoire,le souvenir) /Estas cinco principales fluctuaciones mentales (Vrittis) son:Pramana (conocimiento correcto, el conocimiento cierto y probado;medios de recto conocimiento),Viparyaya (falsas concepciones;conocimiento errado,el conocimiento erróneo),Vikalpa (imaginación,construcciones mentales),Nidra (el sueño profundo sin ensueños) y Smriti (memoria,la retentiva)

text marit/blown up image on:
http://static.flickr.com/97/217344849_84be7af065_o.jpg
YS 1.7. R: Pramana(cunoasterea corecta mijlocita) se refera la imaginea generata pe ecranul mental de catre vrittis(impulsurile) provenite din urmatoarele izvoare:1.Pratyaka [perceptia senzoriala;observatia;semnale receptionate din mediu de catre simturi (traductorii senzoriali)], 2.Anumana [impulsurile obtinute prin procesare informationala:gandire-analitica(rationala,logica;cauzala,inductiva si deductiva ,adica prin modalitati de procesare specifice emisferei drepte) si prin gandire-analogica(gandirea analogica sau "magica" care a dat "legea serialitatii",adica prin modalitati de procesare specifice emisferei stangi)], 3.Agamah[impulsurile transmise de marturiile emise implicit("imprinting", procesul de programare sau de conditionare conceptuala; conexiunea la "subconstientul colectiv";multimea de credinte,identificari, ierarhizari valorice ,estetice,"bunul simt"si traditii transmise pe canale subconstiente) si marturiile emise explicit (verbal sau in scris) de autoritati credibile laice (parinti,scoala) sau religioase(traditii; textele revelate)]; [vedeti: YS 1.49. Cunoasterea mijlocita(orizontala) ce provine din shruta(comunicarea verbala;lectura si ascultarea textelor revelate) si anumana(procesare logica si analogica;vezi:YS 1.7) este diferita de (prajna) cunoasterea nemijlocita(verticala),deoarece are un obiect diferit("prajna vizeaza lucrul in sine,asa cum este el,in timp ca jnana-cunoaste oglindirea obiectului in "apa" ecranului mental ,adica o realitatea secunda")]/E:Pramana (mediated correct knowledge) [can be derived from] Pratyaka (perception,observation), Anumana (inference) and Agamah (testimony;words of others); Une cognition valable (Pramana) est basée sur:1.Pratyaka (la perception),2.Anumana (l'inférence) et 3.Agamah (le témoignage;la communication verbale); El conocimiento correcto (Pramana) proviene de las siguientes fuentes: Pratyaka la percepción directa, Anumana (deducción ,la inferencia lógica) y Agamah (testimonio,la referencia a autoridades dignas de confianza,revelación);


text marit/blown up image on:
http://static.flickr.com/85/217344850_c48d3a00bd_o.jpg
YS 1.8. Viparyaya(cunoaşterea greşită; iluzia) este un tip de impuls (vritti) care genereaza o imagine mentala neadecvată cu forma obiectului care este perceput[iluzia se petrece atunci cand obiectul cunoasterii exista,dar perceptia nu e conforma cu acesta din cauza superpozitiei impulsurilor receptionate si proiectate(noaptea,in caz de teama,poti sa confunzi un baston cu un sarpe )].
Viparyaya(cunoaşterea greşită; iluzia) este un tip de impuls(vritti) care genereaza o imagine mentala neadecvată cu forma obiectului care este perceput [iluzia se petrece atunci cand obiectul cunoasterii exista dar perceptia nu e conforma cu acesta din cauza superpozitiei impulsurilor receptionate si proiectate(noaptea,in caz de teama poti sa confunzi un baston cu un sarpe )]/Viparyaya( misconception; unreal cognition) is erroneous knowledge not based on the [actual] appearance of the [underlying object]. Viparyaya(la connaissance fausse;l'illusion) est une opinion erronée formée a partir d'un objet mais qui n'est pas en correspondance avec l'apparence réelle de cet objet] Viparyaya(la falsa concepción;conocimiento errado) es una comprensión defectuosa que no se basa sobre el ser del objeto que determina dicha concepción;

YS 1.9. R: Vikalpa(imaginatia,fantezia,visul; halucinatia;conceptualizarea) este capacitatea proiectiva de a genera impulsuri mentale in lipsa unui obiect real corespunzator iar ea decurge din sabda(cuvinte,asteptari sugerate verbal sau din permanentul monolog verbal interior); E: Vikalpa( imagination, conceptualization,hallucination, dream,fancy,fantasy,) is the knowledge based on/or conveyed by words(sugestions) that have no perceivable or a real corresponding object/Vikalpa(conceptualisation) est sans objet et suit uniquement la connaissance des mots(cette type de connaissance provient du signifie d'un mot mais n'a pas une realite correspondante)/ Vikalpa(imaginación o fantasía;los procesos mentales basados en la construcción lógica) proceden de un conocimiento verbal sin correspondencia objetiva; seguir el conocimiento a través de la palabras pero sin el objeto es imaginación;
YS 1.10. Nidra(starea de somn profund fara vise) este acel vrittis (impuls mental autonom) de tip tamasic (vezi:"gunas" in YS 1.16) care inlocuieste si anihileaza (sterge) continuturile mentale din camera periferica a constiintei, folosite drept suport pentru a ramane in contact cu realitatea (starea profana de veghe si proiectia realitatii-realitatea virtuala sau secunda- se manifesta in camera periferica a constiintei, in"pestera intunecoasa" despre care vorbea Socrate);[atentia omului profan a fost programata sau conditionata pt. a identifica realitatea cu imaginea virtuala a realitatii generata de impulsuri(vrittis); realitatea secunda e o proiectie sau o oglindire a realitatii mijlocita de vrittis(perceptii senzoriale, ganduri..) iar nu insasi realitatea; daca constienta nu s-ar identifica cu impulsurile tamasice de stergere ar asista constient la procesul automat de reintoarcere "acasa" al pasarii sufletului"hamsa"]

YS 1.11. Smriti (memoria) desemneaza impulsurile (vrittis) stocate,care au fost generate in cursul experientelor traite anterior[aceste impulsuri stocate sunt reactivate,reactualizate sau reamintite in cursul unor experiente similare producand distorsiuni-colorari ale perceptiei realitatii ;memoria trairilor anterioare(placute,dureroase ori traumatice) coloreaza perceptia corecta a realitatii si pune in functiune automatisme reactionale nedorite:adictivitate;panica]

YS 1.12. Aceste[cinci tipuri de impulsuri mentale(vrittis)] pot fi stinse(nirodha) folosind: 1.Abhyasa (exercitiul repetat constient;practica) si 2.Vairagya (starea incolora,detaşarea)/The extinction(nirodha) of these vrittis is achieved by practice (abhyasa) and nonattachment (vairagya).

YS 1.13. Dintre cele doua[mijloace de stingere a vrittis mentionate anterior in YS 1.12] Abhyasa
(practica; exercitiul repetat) este activitatea neintrerupta de a realiza stabilitatea (permanenta,neclintirea, fermitatea, stingerea valurilor din interiorul substantei mentale; pozitia cea mai stabila se realizeaza doar atunci cand sistemul de referinta sau punctul de asamblare a obsevatorului coincide cu cel al Universului);

YS 1.14. Aceasta practica(abhyasa) se inradacineaza stabil[prinde radacini;creaza invulnerabilitate la perturbatii; produce nirodah;confirmari, rezultate]doar atunci cand cineva exerseaza pe o durata suficienta(timp critic; rabdare: " degeaba sapi 1000 de gropi doar pana la 5 m adancime, daca apa care se afla la 7 m adancime "),in mod neintrerupt (stabil in timp, continuu, permanent, cu perseverenta),cu pasiune(daruire si incredere deplina,cu seriozitate si hotarare) si cu atentie la ceea ce face;[ abhyasa produce o orientare- aliniere a intregii vieti catre un obiectiv unic(o unificare a tuturor componentelor fiintei in jurul unui unic punct de asamblare,care se va deplasa in centru,in starea de transa mistica-de functionare holografica,cu ajutorul vairagya];

YS 1.15. Vairagya(starea incolora,detasarea) consta in declansarea constienta a eliberarii de dorinţele pentru obiectele(interne si externe) vazute cât şi pentru cele de care a auzit sau care i-au fost revelate.[practicarea vairagya (detasarii,constientei incolore sau impartiale)conduce la transformarea si reprogramarea emotionala corespunzatoare starii de transa mistica-"subiectivul induce obiectivul"];

YS 1.16. Para-vairagya(cea mai inalta stare incolora,detasare) apare odata cu perceptia nemijlocita a Sinelui (purusakhyateh)si este insotita de eliberarea de dorinţele pentru Gunas;

YS 1.17. [Cu abhyasa si vairagya)]se intra in Samprajnata Samadhi (transa mistica cognitiva ) de patru tipuri:1.Vitarka(stadiul insotit de deliberare,gandire de examinare a formei ); 2.Vichara(stadiul cu discriminare,meditatie,reflectie in care se descopera gunas);3.Ananda(stadiul insotit de beatitudine in care se descopera menirea obiectului meditatiei);4.Asmita(stadiul in care e prezent simtamantul existentei :"Eu sunt" in care se petrece identificarea subiect-obiect si descoperirea esentei acestuia);

Quote:
Nota: Cu aceste doua mijloace(Abhyasa si Vairagya) se sting vrittis(impulsurile mentale) declansandu-se functionarea unificata (prin abhyasa -exercitiu repetat de absobtie in obiect) si deplasarea spre Centru (prin vairagya -detasarea si nonactiunea elimina ancorarea in periferie)se intra in Samprajnata Samadhi (transa mistica cognitiva -constienta de obiectele sale). Samprajnata Samadhi este de diferite tipuri in functie de ceea ce o insoteste si de modalitatea in care e realizata [folosind drept suport al concentrarii cele patru tipuri de continut mental(care sunt si stadii de cunoastere de la grosier la subtil ale obiectului:forma(rupa); tendinta (gunas);menirea(artha);esenta sau sufletul(atman)]:
1.Vitarka(stadiul de examinare a formei insotita de deliberare,gandire,indoiala,argumentare si intrebari care se exercita asupra obiectelor grosiere percepute in cursul experientei senzoriale inferioare produce deplasarea centrului de asamblare in manomayakosha si conduce la o cunoastere superficiala a obiectului);[vedeti Savitarka-samadhi si Nirvitarka-samadhi in: YS 1.42-43];
2.Vichara(stadiul cu discriminare,meditatie,reflectie, se exercita asupra partii subtile a obiectelor percepute (gunas) care e folosita drept suport pt. concentrare si produce deplasarea centrului de asamblare in vijnanamayakosha si conduce la o cunoastere subtila a obiectului);
3.Ananda[stadiul in care se descopera menirea obiectului meditatiei se realizeaza in starea de bucurie pura sau de fericire neconditionata ce produce deplasarea centrului de asamblare in anandamayakosha sau copul cauzal(karana kosha) unde se afla memoria karmica];
4.Asmita[stadiul de identificare subiect-obiect in care e prezent simtamantul existentei ca entitate individuala:"Eu sunt";in aceasta stare se manifesta alinierea iar Sinele si personalitatea individuala(eul din camera periferica a constiintei) sunt una; se produce deplasarea centrului de asamblare in atman-centrul celor cinci invelisuri sau corpuri(kosha);se realizeaza cunoasterea sufletului obiectului,care devine identic cu subiectul(functionare holografica)];


YS 1.18. Cealalta,numita Asamprajnata-samadhi(transa mistica noncognitiva-fara prajna) e cea in care raman in minte doar samskara (impresiile subtile sau subconstiente)lasate de obiect si este precedata de oprirea tuturor pratyaya["continuturilor mentale" alcatuite din vrittis(impulsurile generate de obiect in cursul Samprajnata Samadhi ;vezi:YS 1.17.)] prin abhyasa(imersiune repetata in transa) si para-vairagya(cea mai inalta detasare;nonactiune;vezi:YS 1.16.) ;

YS 1.19. Asamprajnata samadhi poate fi realizata natural de la naştere de două tipuri entitati şi anume:1.videha (fiintele "trezite" care s-au eliberat din corp in stare constienta in cursul incarnarii anterioare) şi 2.prakritilayanam [fiintele care au realizat fuziunea cu matricea realitatii (prakriti)].[ Daca e necesara obtinerea unor capacitati stranii(levitatie, invizibilitate,transparenta, teleportare,invulnerabilitate) zeii si reprezentantii unor civilizatii avansate pot simula tehnologic eliminarea vrittis (impulsurilor din substanta mentala) prin "inghetare mezonica",urmata de cristalizare pilotata de generatoare de impulsuri care induc proprietatile dorite oricarui corp material sau prin inginerie genetica(vedeti YS 4.1)]

YS 1.20.In cazul celorlalti Asamprajnata-samadhi este indusa prin urmatoarele mijloace:shraddha (credinta),virya(vointa, hotarare,vigoare,curaj,sinceritate,seriozitate in practica,constienta,atentie), smrti(reamintirea adevaratei noastre identitati;calea nu trebuie uitata nici un moment),samadhi(lit.:"fixare,atasare"; transa mistica,absorbtie concentrativa lipsita de fluctuatii mentale) si prajna[cunoastere nemijlocita a realitatii,intelegere intuitiva;discriminarea realului ;constientizarea vacuitatii (shunyata)] ;

YS 1.21. Cei cu zel constant[in practica(abhyasa)] de mare intensitate[in detasare(vairagya)] se afla aproape[de"asezarea" in Samprajnata Samadhi ;Asamprajnata-samadhi si de Izolare sau Eliberare(Kaivalya)]["scopul oricarei miscari(calatorii) este repausul(ajungerea la destinatie;obtinerea constantei sau invariantei),iar" o miscare ce nu are de la inceput temelia si finalitatea in repaus este departe de destinatie("intreaga filosofie antica recunostea ca "acum si aici este prezent totul" fiindca "orice efect se afla potential in cauza sa")];

YS 1.22.Din cauza ca intensitatea vairagya (detasarii) este insotita de niveluri slabe,mijlocii ori superioare ale abhyasa( practicii) exista o diferentiere intre viteza de realizare a Asamprajnata-samadhi (si o diferentiere intre discipoli).[Exista o transa cu discernamant(visesha) superioara chiar fata de aceasta(precedenta)]

YS 1.23. Ori (se poate realiza asamprajnata-samadhi) prin pranidhana(devotiune suprema;predare) catre Ishvara("Domnul universului";Dumnezeu);

YS 1.24. Ishvara("Domnul universului";"Stapanul Divin";Dumnezeu) este un Sine omniprezent(o existenta spirituala eliberata de legea cauzei si a efectului), izolat (un Sine eliberat, aparte special ,alcatuit din substanta subatomica primordiala), nepatat (invulnerabil;neafectat, neatins) de kleshas(cauzele suferintelor;vezi YS2.3), de karma(de actiuni si de consecintele acestor actiuni:destin,soarta) ori de karma-vipaka (fructul actiunilor trecute;neatins de depozitele de tendinte latente din karmele trecute care incoltesc,se maturizeaza si se coc;neatasat de fructul actiunilor;vedeti si:YS 4.8 ;YS2.14);

YS 1.25.In Acela[Ishvara("Domnul universului"] se afla bija(germenul,izvorul)fara egal al sarvajnam[omnicunoasterii(care are drept consecinta:omnipotenta si omniprezenta)];

YS 1.26. Acela[Ishvara ("Domnul universului")] a fost si maestrul celor dintai(maestri spirituali,civilizatii galactice)fiindca El este anavacchedat(neconditionat,independent;dincolo de timp,etern,permanent, se afla dincolo de spatiu si de lumea fenomenala; se afla dincolo de cauza si efect);

YS 1.27.Cuvantul care-L simbolizeaza[pe Ishvara("Domnul universului")]este silaba sacra OM[AUM];

YS 1.28.Aceasta[realizarea asamprajnata-samadhi prin predare catre Ishvara(YS 1.23) si identificarea cu Ishvara ("Domnul universului")]este indusa prin practicarea mantrei OM[AUM] daca se respecta urmatoarele indicatii:1.japa(repetarea silabei sacre care cheama puterea Divina e similara inducerii unui impuls care ne sincronizeaza cu Constiinta Cosmica);2.artha(meditati examinand constient semnificatia sau intelesul acestei mantra);3.bhavanam(ascultati si identificati-va cu "Domnul universului" simbolizat de mantra care trece de la vibratii grosiere la cele subtile;urmarire impartiala a fluxului vibratiilor tot mai subtile,in care se metamorfozeaza mantra;patrundeti in spatiul dintre nori,in pauza in care se manifesta tacerea,suspendarea vrittis);

YS 1.29.Din aceasta[repetare(concentrare),meditatie si identificare asupra mantrei pentru ancorarea in Ishvara("Domnul universului")] apare 1.reintoarcerea in interior a constiintei periferice ,2.trezirea Constiintei Cosmice(se petrece inchiderea ciclului;se implineste menirea de a fi a omului:Constiinta Cosmica devine constienta de ea insasi;apare perceptia Sinelui;cunoasterea nemijlocita) si 3.eliminarea obstacolelor (vedeti:YS 1.30-31);

YS 1.30. Obstacolele (antarayah) care disperseaza mintea (chittavikshepa) sunt:1.vyadhi (maladia,dezordini psihosomatice);2.styana(inertia sau stagnarea mentala,incompetenta),3.samshaya(indoiala,indecizia,intrebari gresite), 4.pramada(lipsa de atentie;lipsa constientei,nepasare,inconstienta;trairea ca prizonier al automatismelor, somnambulism), 5.alasya(lipsa de entuziasm,lipsa de energie;letargia;apatie;lipsa de motivatii),6.avirati (necumpatare;lipsa abstinentei;desfrau;dependenta de placeri sau de satisfactii exterioare), 7.bhranti-darshana(conceptii eronate;viziune eronata asupra realitatii), 8.alabdha-bhumikatva (esec in a ajunge pe teren ferm;lipsa perseverentei;inabilitate de a realiza absorbtia concentrativa) si 9.anava-sthitatvani (esuare in mentinerea starii de absorbtie concentrativa; inabilitate de ramane la nivelul atins;regresie; instabilitate; recadere de tip Sisif)/ E: The inner obstacles that disperse the mind are: 1.vyadhi [disease;psychosomatic disorders or disabilities], 2.styana [mental inertia,dullness,mental stagnation, apathy, incompetence], 3.samshaya [doubt, indecision, wrong questioning], 4.pramada [carelessness,lack of attention], 5.alasya [lack of energy,indolence,fatigue, laziness, apathy], 6.avirati [sensuality, addiction to sense-objects;intemperance],7.bhranti-darshana [erroneous conception], 8.alabdha-bhumikatva [failure to reach firm ground;lack of perseverance] and 9.anava-sthitatvani [inability to stay at a level once reached,inconstancy;instability to maintain concentration];
Antarayah (les empêchements ou les obstacles) qui distractent et dispersent la pensee sont: 1.vyadhi (la maladie), 2.styana (l'incompétence, langueur), 3.samshaya (le doute,indecision), 4.pramada (la désillusion, négligence), 5.alasya (la paresse), 6.avirati (la non-abstinence,dissipation), 7.bhranti-darshana (la conception erronée, fausse vision), 8.alabdha-bhumikatva (la non-atteinte de quelque etat yogi, ne pas atteindre les stades du yoga) ou 9.anava-sthitatvani (l'instabilité pour demeurer dans un etat yogi); Los obstáculos representan los factores de distracción de la mente y son: 1.vyadhi( enfermedad), 2.styana [apatía, la estupidez] 3.samshaya [duda, indecisión], 4.pramada [negligencia, la postergación,falta de entusiasmo], 5.alasya [ la pereza,indolencia], 6.avirati [intemperancia, el deseo, inquietud mental], 7.bhranti-darshana [concepción errónea, la percepción errónea,confusión], 8.alabdha-bhumikatva [ineptitud para alcanzar la etapa (enstática), incapacidad para alcanzar un cierto nivel de evolución,la incapacidad de mejorar]y 9.anava-sthitatvani [inestabilidad,incapacidad para mantenerlo].

YS 1.31. Simptomele sau proiectiile instabilitatii sau dispersiei psiho-afective (chittavikshepa) sunt:1.duhkha(suferinta,durerea,disconfortul mental,supararea, insatisfactia,nemultumirea,frustarea), 2.daurmanasya[disperarea,tristetea, deprimarea, apatia psihică, depresia, ingrijorare;anxietate;angoasa,sinuciderea; accesele de furie; agresivitatea fata de semeni,conflictele,razboaiele sunt haine diferite imbracate de autoagresiune],3.angamejayatva (agitatia motorie;tremuraturi membre;spasme;ticuri;incordare musculara),
4.shvasa-prashvasa[agitatia respiratorie;respiratie neregulata;nervozitate proiectata respirator,perturbarea circulatiei energiilor vitale prin canalele subtile(nadis)ale corpului energetic(pranamya kosha)]/

E:The symptoms of a distracted mind(chittavikshepa) are:1.duhkha [sorrow,dissatisfaction,pain,grief, mental discomfort,distress], 2.daurmanasya [worry,anxiety,despair frustration,depression, nervousness], 3.angamejayatva [bodily restlessness;trembling,tremor of the limbs, inability to maintain steadiness of posture], 4.shvasa-prashvasa [troubled inspiration and expiration ,spasmodic breathing in or out; wrong direction (or control) of the life currents;inability to maintain steadiness of breathing];

YS 1.32.Pentru a elimina aceste obtacole si simptome trebuie sa ne fixam practica pe un pricipiu unic (in psihoterapie se cauta o ocupatie unica in care pacientul gaseste satisfactii care-l ajuta la restabilirea echilibrului pierdut);

YS 1.33. Mintea devine calma [clara;transparenta;centrata;introvertita] daca cultivi urmatoarele atitudini fata de semeni :1. Maitri[simpatia(cultiva identificarea cu oamenii fericiti si emite iubire fata de cei ce s-au realizat-Iisus]; 2. Karuna [empatia(cultiva compasiunea fata de nefericire),emite mila(fata de cei ce sufera) si iertarea (fata de cei ce au gresit sau te-au nedreptatit)];3. Mudita [bucuria(umple-te de bucurie cand intalnesti oameni virtuosi,plini de calitati si emite bucurie fata de tot ceea ce este frumos si benefic; cultiva multumirea si recunostiinta;bucura-te si celebreaza;evita emisia autodistructiva a nemultumirii,a cautarii de defecte sau cusururi ;"ambitia isi distruge posesorul")];4. Upeksha [neutralitatea-practica egalitatea mentala,non opozitia;non rezistenta fata de viciu si nu deveni un emitator de frica,ura,agresivitate sau ostilitate fata de ceea ce este nociv,rau sau indezirabil;(evita frica daca nu vrei sa te focalizezi pe ceea ce nu-ti doresti si sa intri in transa accidentala(vedeti proverbul:"De ceea ce ti-e frica nu scapi");renunta la lupta cu raul daca nu vrei sa te identifici cu agresorul(un proverb chinez zice:"Cand te lupti cu un demon ai grija sa nu devi unul")];aceasta atitudine repecta ahimsa(nonviolenta mentala verbala si mentala),adica cea mai importanta porunca din cele 10 indicate in Yama si Niyama-vedeti:YS 2.30-32;controlul emisiei indicat in aceasta instructiune aduce puteri divine(siddhis): YS 2.35 "Cel ce este neclintit in practicarea nonviolentei face sa dispara ostilitatea in prezenta sa"; YS 1.36 (maitri usureaza realizarea de sine prin deschiderea unui canal catre fiintele realizate);YS 3.24:"Puterea de a pacifica toate fiintele o realizeaza cel ce emite constant iubirea(maitri)";
Quote:
Nota:vedeti analiza separata a acestei instructiuni in Forum


YS 1.34.Ori (se poate realiza calmul,stabilitatea,transa mistica) prin practica repetata a prachardana
[expiratie(rechaka);expulzarii;emisiei] prana(aerului;suflului) urmata de vidharanabhyam[focalizarea repetata a atentiei pe oprirea sau retinerea respiratiei; se constientizeaza momentul de oprire (cand are loc retinerea respiratiei;se fixeaza atentia pe mijloc-pe momentul de suspendare a respiratiei- cand expiratia se transforma in inspiratia aerului)];

YS 1.35. Ori (se poate realiza calmul,stabilitatea,transa mistica) prin practica repetata a fixarii atentiei asupra vishayavati(experientei senzoriale;simtire,sensibilitate,campul perceptiei senzoriale devine obiect al concentrarii in vederea transformarii curgerii aleatoare a constiintei in curgere orientata) ceea ce aduce manas (mintea;centralizatorul impresiilor senzoriale)intr-o legatura stabila(sthiti nibandhani) nemijlocita cu obiectul[ca urmare a depasirii dualitatii subiect-obiect, apare functionarea holografica si starea de constiinta neconditionata(asamprajnata-samadhi ) iar ca efect secundar: perceptia extrasenzoriala];

YS 1.36. Ori (se poate realiza calmul,stabilizarea psiho-afectiva si transa mistica prin practica repetata a fixarii atentiei ) pe lumina Lumina interioara (neconditioanata,necreata,divina) lipsita de umbra (tristete,dualitate);

YS 1.37. Ori (se poate realiza calmul,stabilizarea psiho-afectiva si transa mistica) daca chitta(mintea) are drept obiect(vishayam;model;exemplu) de fixare a atentiei pe vita-raga(cei eliberati de dorinte; persoanele eliberate de egoism,fapte subiective,atasari,pasiuni);vedeti si :YS 1.33

YS 1.38. Ori (se poate realiza calmul,stabilizarea psiho-afectiva si transa mistica) daca chitta(mintea) are drept temelie(alambanam) jnana (cunoasterea;perceptia) dobandita in cursul somnului profund( nidra) si a starii de somn paradoxal sau cu visuri(svapna);[trezirea constientei in vis grabeste accesul in "starea a patra" (turiya) de veghe paradoxala]

YS 1.39. Ori (se poate realiza calmul,stabilizarea psiho-afectiva si transa mistica) daca meditam (ne daruim,ne abandonam si acceptam) asupra obiectului care ne focalizeaza atentia[care ne incanta sau care ne rapeste(pentru care simtim afinitate,atractie sau rezonanta) afectiva(iubire; placere),instinctuala (nevoia de supravietuire),senzoriala (bucurie estetica; rapire in fata unui peisaj de vis care-ti taie respiratia),cognitiva(dorinta de a gasi solutia la o problema-Evrika-Arhimede)];

YS 1.40.Astfel(prin practicile de absorbtie concentrativa indicate anterior YS 1.23,27,33-39)se obtine controlul(cognitiv si efector) nemijlocit care se extinde de la infinitul mic la infinitul mare[se realizeaza cunoasterea si actiunea nemijlocita asupra tuturor nivelurilor de manifestare ale universului manifestat (dinlauntru si din afara) de la cea mai subtila profunzime(campuri si particule subatomice),pana la manifestarile grosiere cu cea mai mare extindere in spatiu si timp]; vedeti si : YS 3.50/48;


YS 1.41. Starea cristalului perfect transparent(starea de supraconductie in care intra cristalului biologic mental),care are puterea de a imprumuta cu fidelitate culoarea suportului pe care este asezat si intrarea in samapatti (starea de contopire;de absorbtie concentrativa) in care se manifesta(functionarea holografica)unificarea cunoscatorului, mijlocului de cunoastere si a cunoscutului sunt efecte ale scaderii vrittis(agitatiei mentale; impulsurilor; fenomen similar inductiei spraconductibilitatii prin scaderea temperaturii)[vedeti si : YS 1.2];

YS 1.42.Dintre aceste[samapatti(stari de contopire;de absorbtie concentrativa:enstatica,extatica;starea de aglutinare,coalescenta,polimerizare sau "de transformare in aluat a amestecului de faina si apa")]Savitarka-samadhi (transa cu gandire verbala;deliberare,argumentare;investigatie;intentie;vezi: YS 1.17.) e starea in care practicantul nu e in stare sa diferentieze din cauza samkirna (confuziei;suprapunerii;superpozitiei impulsurilor) intre shabda (cuvantul care desemneaza un anumit obiect;cunoasterea intemeiata pe cuvinte), artha( lucrul in sine;semnificatia unui cuvant;obiectul desemnat de cuvinte;cunoasterea mijlocita de simturi grosiere si subtile; cunoasterea nemijlocita) si cunoasterea datorata vikalpa [ capacitatea proiectiva de a genera impulsuri mentale(imaginatia,fantezia,visul; halucinatia;conceptualizarea);vezi: YS 1.9]

YS 1.43.Nirvitarka-samadhi(transa fara gandire verbala;lipsita de deliberare,argumentare,investigatie ori intentie subiectiva;vezi: YS 1.17) apare atunci cand memoria (smriti) e complet purificata(limpezita de impresiile trecute si de asociatiile induse de perceptiile anterioare) prin smriti-parisuddhi[procesul de purificarea memoriei sau de deprogramare (spalare mentala;"brainwashing") se instaleaza automat in cursul izolarii senzoriale indusa de pratyahara sau de detasarea senzoriala-una din cele 8 ramuri (anga) ale practicii centrarii;vezi: YS 2.29, YS 2.54-55];atunci doar obiectul singur straluceste in constiinta ( liber de conotatiile mentale,de gandire,de amintirea altor experiente senzoriale sau de evocarea formei proprii a vazatorului);

YS 1.44.Prin aceasta[cele afirmate in cele doua sutre precedente (YS 1.42-43) despre Savitarka si Nirvitarka-samadhi) se mai explica Savicara-samadhi( transa mistica insotita de reflectie)
si Nirvicara-samadhi (transa mistica lipsita de reflectie),ca si stadiile mai profunde de samadhi(transa mistica de tip Ananda si Asmita;vezi: YS 1.17),ale caror obiecte de meditatie sunt mai subtile;

YS 1.45.Stadiile de transa mistica [Samprajnata samadhi (cognitiva)] ajung in contact cu natura subtila a lucrurilor ce se extinde pana la nediferentiat(alinga)[atunci samadhi participa prin fiintare la stadiul fara caracteristici(fara nume si forma;indescriptibil)al energiilor subtile; nediferentiatul(alinga)este nivelul materiei primordiale ireductibile(alinga-matra)

YS 1.46. Aceste stadii de transa mistica [Samprajnata samadhi (cognitiva)] prezentate anterior,ce rezulta din meditatia asupra planului manifestat oricat de subtil ar fi el]sunt Sabija-samadhi (transa mistica cu samanta)[si nu confera practicantului eliberarea din ciclul renasterilor];

YS 1.47. Nirvicara-samadhi(transa mistica lipsita de reflectie) de extrema transparenta(vaisharadya) conduce la rasaritul Prasadah(Luminii spirituale;gratiei Divine;pacii;impacarii;calmului) adhyatma[dinlauntru,ce apartine Sinelui(Constiintei Cosmice omniprezente)];(sufi:"se intra in marea sala luminoasa a constiintei");

YS 1.48.Atunci[ cand rasare Lumina spirituala] apare prajna[cunoasterea nemijlocita] ritam bhara[purtatoare a adevarului];

YS 1.49. Cunoasterea mijlocita(orizontala) ce provine din shruta(comunicarea verbala;lectura si ascultarea textelor revelate) si anumana(procesare logica si analogica;vezi:YS 1.7) este diferita de Prajna[cunoasterea nemijlocita(verticala)] deoarece are un obiect deosebit("lucrul in sine asa cum este el iar nu oglindirea sa in apa ecranului mental -realitatea secunda");

YS 1.50.Samskaras[impresiile subliminale;intipariri latente] nascute in cursul procesului nemijlocit de cunoastere [din Nirvicara-samadhi (transa mistica lipsita de reflectie)] sunt opuse si sterg samskaras lasate de procesele mijlocite de cunoastere[dupa cum procesul de excitatie intr-o zona corticala amplifica inhibitia celorlalte zone,tot asa aparitia perceptiei nemijocite inhiba procesele de cunoastere mijlocita(senzoriale,mentale)];

YS 1.51. Nirbija- samadhi (transa mistica fara samanta) este o stingere a vrittis[impulsurilor] completa(din fiecare parte a intregului) si simultana ce apare atunci cand sunt eliminate si acestea[nirodha samskaras(intipariri latente de stingere)]




CARTEA II:SADHANA PADA [Partea referitoare la Realizarea Practica]Book II. Training Chapter [Sadhana Pada]

YS 2.1. Actiunea de Centrare(Kriya Yoga) cere respectarea simultana a trei conditii(discipline;practici) inseparabile: tapas[asceza;un efort sustinut de o dorinta (motivatie) infocata sau inflacarata capabila sa arda toate obstacolele(legaturile;dependentele;ancorarile) care ne impiedica sa cunoastem realitatea in mod nemijlocit;actiune constanta ,neintrerupta de constientizare si de purificare a realitatii aflata in raza noastra de actiune,care se manifesta sub forma gandurilor,vorbelor si al faptelor; actiune exercitata in cursul actelor cotidiene simple (in lb.skrt.: vipashyana; in pali: vipassana) pt. a dezvolta intuitia de sine(svadhyaya)]; svadhyaya[auto-observarea, constienta de sine;autocunoasterea recapitularea;studiul care conduce la reamintirea adevaratei noastre identitati;studiul textelor sacre ce indica calea de eliberare si conduc la autocunoastere; repetarea mantrei(japa)],ishvara pranidhana(predarea tuturor fructelor actiunilor noastre catre Dumnezeu;nonactiunea(naishkarmya) realizata pe cale devotionala conduce la centrarea in ceea ce faci "acum si aici" si la detasarea de trecut si de viitor(cautarea efectelor;teama de esec)]

YS 2.2. Aceasta[Actiunea de Centrare(Kriya Yoga)] are drept efect atenuarea kleshas [cauzele suferintelor;izvoarele de perturbatii(vrittis)] si permite accesul la samadhi( transa mistica);

YS 2.3. Kleshas [cauzele suferintelor;izvoarele de perturbatii(vrittis)] sunt:avidya(orbirea,ignoranta), asmita(senzatia existentei separate ca individualitate,limitarea intregului la parte),raga(atractia;atasarea, cautarea surselor de placere;inlocuirea lui "a fi" cu "a avea"),dvesha(aversiunea,repulsia,evitarea sau frica de sursele de durere),abhinivesha(atasarea de viata;frica de moarte;identificarea vietii cu aceea a corpului grosier);

YS 2.4. Avidya(orbirea,ignoranta) este izvorul celorlalte kleshas [cauzele suferintelor;izvoarele de perturbatii(vrittis)]fie ca ele sunt prasupta(adormite,latente;nemanifestate),tanu-vichinna(fluctuante, slabe, atenuate) ori udaranam(in curs de desfasurare,active,manifestate);

YS 2.5. Avidya(orbirea,ignoranta) un proces cognitiv (khyati) opus celui de cunoastere nemijocita a realitatii (prin vedere directa:vidya;prajna) care ne face sa consideram efemerul (anitya) drept etern (nitya), impurul (asuchi) drept pur(suchi),dukha(ceea ce este dureros,neplacut; nefericirea) drept sukha(placut,fericire) si non-Sinele(anatman) drept Atman (Sinele veritabil)[identificarea cu simturile centrifuge care genereaza oglindirea realitatii pe ecranul mental:realitatea secunda];

YS 2.6. Asmita(senzatia existentei separate ca individualitate,limitarea intregului la parte) este efectul identificarii drig[vazatorului,spectatorului;puterea cunoscatoare;Sinele;purusha] cu darshana[vazutul; spectacolul;identificarea cu instrumentul cunoasterii-mintea grosiera(citta;manomaya kosha) sau subtila(buddhi)];

YS 2.7. Raga(atractia;atasarea,dependenta,cautarea surselor de placere;inlocuirea lui "a fi" cu "a avea") este intemeiata pe sukha (placere,memoria experientelor placute)

YS 2.8. Dvesha(aversiunea,repulsia), este intemeiata pe dukha(ceea ce este dureros,neplacut;nefericirea; evitarea sau frica de sursele care pot genera durere);

YS 2.9. Abhinivesha(atasarea de viata;frica de moarte) datorata programului autonom ce comanda instinctul de conservare este inradacinata si ii afecteaza chiar pe vidushah(eruditi;invatati;care stiu ca are loc un proces de identificare al vietii cu aceea a corpului grosier) ;

YS 2.10. Daca acestea [kleshas;cauzele suferintelor;izvoarele de perturbatii(vrittis)]sunt aduse in starea sukshma[subtila;latenta] pot fi sterse prin pratiprasava[regresie;reintoarcerea la origine;recapitulare]

YS 2.11. Perturbatiile(vrittis) generate de kleshas [cauzele suferintelor;izvoarele de vrittis)]pot fi eliminate prin dhyana(meditatie);

YS 2.12. Karmashaya(acumularea sau depozitul de programe karmice;reziduul faptelor trecute) isi are radacina in kleshas[cauzele suferintelor;izvoarele de perturbatii(vrittis)] si fructifica in experiente(fapte) in viata prezenta(vazuta) si viitoare(nevazuta);

YS 2.13. Atat timp cat radacina kleshas (karmashaya-depozitul de seminte karmice) este acolo acestea (kleshas) fructifica determinanad jati[felul nasterii(familia;casta,specia)],ayus(durata vietii) si bhoga [diferitele experiente,intamplari sau conjuncturi de pe parcursul vietii (prezente si viitoare)];

YS 2.14. Aceste fructe (jati,ayuh,bhoha) sunt pline de hlada[bucurie,amuzare] sau paritapa[chin;suferinta] dupa cum [aceste seminte karmice(samskaras;cauze;fapte;experiente;karma)] sunt punya(pure, virtuoase; merituoase, juste) sau apunya (impure,vicioase, pacate, injuste) ;

YS 2.15. Pentru omul care are viveka[constienta discriminatorie; capacitatea de discriminare] suferinta este prezenta in fiecare lucru fiindca traieste la suprafata in zona parinama[de tranzitie;de transformare;doar suprafata oceanului e agitata de valuri;zona de competitie intre contrarii(dualitate,interactiune,contradictii)] unde incoltesc samskaras [intipariri;semintele karmice] si se manifesta gunas[tendintele prakriti] si vrittis[valuri,impulsuri,fluctuatii mentale];

YS 2.16. Duhkha(suferinta,durerea,nenorocirea) care nu a venit inca poate fi evitata(heya;inlaturata);

YS 2.17. Identificarea(samyoga) dintre drashtar(cel ce vede)si drishaya(ceea ce este vazut;spectacolul, filmul de pe ecranul mental) este cauza primordiala care poat


Last edited by danmirahorian on Fri Mar 07, 2008 10:03 am; edited 13 times in total
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website
danmirahorian
Site Admin


Joined: 27 Jun 2006
Posts: 48
Location: BUCHAREST/ROMANIA

PostPosted: Thu Jun 29, 2006 6:29 am    Post subject: YOGA SUTRA-LISTA REGULILOR DE ALINIERE YS 2.23-4.33 Reply with quote

YOGA SUTRA-LISTA REGULILOR DE ALINIERE YS 2.23-4.33

YS 2.23. Identificarea dintre stapanitor(svamin;Purusha;vazator) si stapanit(sva;Prakriti;vazut) este cauza manifestarii upalabdhi [constientizarii,intelegerii,discriminarii(in cazul fiintei umane)] ce face posibila regasirea propriei naturi(svarupa;propriei forme) si dezvaluirea puterilor (inerente lui Purusha si Prakriti);

YS 2.24. Avidya(orbirea;ignoranta;lipsa conştienţei interioare) este cauza acestei identificari [samyoga; identificarea sau uniunea dintre subiect (Purusha;vazator) si obiect(Prakriti;vazut)];

YS 2.25. Cand dispare avidya(orbirea;ignoranta;lipsa conştienţei interioare) inceteaza aceasta identificare [samyoga; identificarea sau uniunea dintre subiect (Purusha;vazator) si obiect(Prakriti;vazut)];atunci (spectacolul;vazutul) inceteaza sa mai existe(hana) si se manifesta kaivalyam (eliberarea;izolarea;seninatatea) spectatorului(vazatorului) de ceea ce e vazut;

YS 2.26. Practica neintrerupta a viveka (constientei discriminative;a separarii;a distinctiei dintre vazator si vazut) este mijlocul de inlaturare a avidya(orbirii;ignorantei)[si a identificarii dintre vazator si vazut];

YS 2.27. Aceasta[practica viveka (constientei discriminative;a separarii;a distinctiei dintre vazator si vazut) are sapte stadii si conduce in final la prajna[cunoasterea suprema fara limite si conditionari; cunoasterea nemijlocita a realitatii];

YS 2.28. Practicarea ramurilor (anga) yoga(de centrare;aliniere) elimina ashuddhi (impuritatile, obstacolele) ceea ce conduce la rasarirea luminii cunoasterii(jnanadiptih) pana apare vivekakhyateh (iluminarea completa; vederea sau conştiinţa discriminativa;apar procese cognitive care conduc la cunoasterea directa a realitatii);

YS 2.29. Cele opt ramuri(anga) ale practicii yoga(centrarii;alinierii) sunt yama(cele cinci porunci pt.pacificarea cu semenii),niyama(cele cinci porunci pt.pacificarea cu sine insusi),asana(asezarea corpului fizic in pozitii cheie pt.pacificarea corpului grosier sau material-anamayakosha),pranayama (controlul suflului si al prana aduce pacificarea respiratiei si a corpului energetic-pranamaya kosha),pratyahara (detasarea senzoriala de exterior;retragerea simţurilor aduce pacificarea si intoarcerea simturilor catre interior si actioneaza asupra manomayakosha),dharana (concentrarea atentiei pacifica vijnanamaya kosha),dhyana(meditatia;concentrarea delocalizata;pacifica anandamaya kosha) si samadhi[transa mistica;enstaza;identificarea subiect-obiect;starea in care se instaleaza functionarea holografica (supraconstienta);starea in care se restabileste conexiunea sau alinierea cu atman-sinele veritabil al omului];

YS 2.30. Yama(poruncile negative;interdictii;ce sa nu faci- atitudini,practici spirituale pt.pacificarea cu semenii;regulile de impacare,de iertare si de dezlegare a individului de organismul social)sunt:ahimsa[ "a nu ucide";a nu rani ori leza in vreun fel";non-violenta in gand,cuvant,gesturi si fapte;a nu rani;a nu dauna vietii;a respecta viata tuturor fapturilor ("a-himsa" inseamna non- himsa;unde "himsa":"a rani"a provoca leziuni,injurii;violenta)],satya (adevarul;abtinerea de la minciuna; practicarea adevarului in gand,cuvant si fapte ),asteya(a nu fura;a nu ravni la bunul altuia;abtinerea de la furt;respecta teritoriul propriu al celorlalti), brahmacharya [castitatea;practica abtinerea de la risipirea energiei vietii;elimina senzualitatea(pornografia;sexualitatea; vulgaritatea,obscenitatea,trivialitatea) din ganduri ,perceptii,limbaj si fapte;nu transforma alte fiinte in obiecte de satisfacerea a placerilor;"ce tie nu-ti place altuia nu-i face"] si aparigraha[abtinerea de la dorinta de a poseda, de a acumula vizeaza detasarea de posesiuni a atentiei;suntem posedati de ceea ce posedam; "unde ti-e comoara acolo iti e si inima"(atentia); nu transforma creatiile divine(plante,animale,oameni, pamanturi fiintele din univers) in obiecte si marfuri care sa fie posedate;nu trai in iluzia ca "a avea" poate sa se substituie menirii omului care este de "a fi"]

YS 2.31. Ele [yama;niyama(poruncile pt.pacificarea cu semenii si cu sine insusi)] reprezinta Maha vratta (Marele Legamant) reguli universale [sarva bhauma(reguli respectate in fiecare taram si in fiecare stadiu de existenta)]fiindca nu depind de:jati(felul nasterii;forma de existenta,casta,familie),desha(loc,regiune, localitate,tara),kala(timp,epoca) si de samaya(conditii de moment;imprejurari;circumstante);

YS 2.32. [Niyama(cele cinci porunci pozitive,permisiuni;ce sa faci-atitudini,practici spirituale pt.pacificarea cu sine insusi)]sunt: saucha(curatenia;purificarea;eliminarea impuritatilor; sa fi limpede,clar sau curat in ganduri,vorbe,fapte si corp);samtosha(impacarea; multumirea; acceptarea;fii impacat cu ceea ce esti fara sa cauti in afara mai mult sau un alt lucru; accepta-te asa cum esti, nu fi alcineva,altceva si fi multumit de darul primit;impacarea elimina frustarea,invidia, regretele si cautarea ratacirea sterila in afara a tezaurului din noi insine; multumirea ne elibereaza de dorinte,de cautarea de placeri si faciliteaza ancorarea in prezent,acum si aici,a trairii de zi cu zi; nu imita pe nimeni;bucura-te,sarbatoreste,celebreaza),tapah[asceza;disciplineaza-ti pornirile,dorintele;reinstaureaza adevarata ierarhie de comanda eliminand dictatura simturilor,tiparelor comportamentale si a dependentelor prin abtineri de la hrana (post), vorba(mouna-practica tacerii),miscare (pastrarea imobilitatii corpului); implica-te total in ceea ce faci-cognitiv,imaginativ,afectiv,decizional sau volitiv;practica neclintirea sau hotararea nestramutata) , svadhyaya[studiul de sine;auto-studiere;centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp fizic) la subtil(prana);cultiva starea de martor atent,impartial;practica constienta,auto-observarea si recapitularea (obsevarea retro-activa; reamintire de sine sincronica si diacronica);fii prezent in ceea ce faci,constientizeaza respiratia(vipassana) sau repetarea mantrelor(japa) si vei realiza inversarea si stabilizarea curgerii atentiei] si ishvarapranidhana[daruire sau predare catre Divinitate a tuturor fructelor(succese,esecuri) faptelor noastre;abtinere de la dorinta de a ne atribui false merite sau invinuiri];

YS 2.33. Atunci cand gandurile(tipare cognitive si reactionale)vicioase perturba atitudinile corecte[indicate in yama,niyama(poruncile pt.pacificarea cu semenii si cu sine insusi)] trebuie sa ne indreptam atentia(afectiva,cognitiva,imaginativa-vizualizarea)asupra gandurilor contrare(ura si iubirea sunt doua polarizari complementare ale aceluiasi proces);

YS 2.34. Aceste gandurile(tipare cognitive si reactionale)vicioase precum himsa(violenta;dorinta de a leza) si celelalte (minciuna, furtul,trivialitatea-transformarea semenilor in obiecte de satisfacere a placerilor, dorinta iluzorie de a poseda) infaptuite de noi insine,provocate(sugerate sau poruncite altora) ori aprobate (incuvintate;autorizate) sunt cauzate de krodha["luat de val";"manat de imprejurari";vulnerabilitatea la controlul exercitat de circumstante care se manifesta ca:nerabdare,impulsivitate;furie;manie,violenta; lacomie, aviditate;scopul practicii yoga este autocontrolul,eliberarea de sub controlul mediului,eliminarea vulnerabilitatii la controlul exercitat din afara,adica dezafectarea butoanelor de comanda aflate la indemana celor care ne-au conditionat sau programat) si moha(eroare,ratacire,gresala;iluzie;confuzie;pierderea vederii);fie ca ele sunt slabe,mijlocii ori puternice ele au drept fruct nesfarsitul (prizonierat in acest "cerc vicios") al suferintei si orbirii (confuziei;ignorantei);astfel ca remediul(ceea ce impiedica aceasta)este indreptarea atentiei asupra gandurilor contrare(meditatia) ;

YS 2.35. Prin inradacinare in ahimsa[non-violenta in gand,cuvant,gesturi si fapte;"a nu ucide";a nu rani ori leza in vreun fel"] se ajunge la (darul) incetarii vaira[dusmaniei;ostilitatii,animozitatii;urii,discordiei] in vecinatatea sa[vedeti:YS 1.33;YS 3.24(YS 3.23 in alte editii ale Yoga Sutra);

YS 2.36. Inradacinare in satya (abtinerea de la minciuna;practicarea adevarului in gand,cuvant si fapte)conduce la (darul) implinirii faptelor( fie ele ganduri,vorbe,intentii,actiuni ale corpului);


YS 2.37. Prin inradacinare in asteya(a nu fura;a nu ravni la bunul altuia) orice comoara ii este la indemana [i se incredinteaza orice tezaur;se obtine(darul) accesului la orice comoara];

YS 2.38. Prin inradacinare in brahmacharya [in starea nediferentiata din copilarie(castitatea naturala)] se dobandeste virya[vigoarea,vitalitate;viata;energie,forta,tinerete permanenta;imortalitate;cunoasterea si forta speciei devine a aceluia care a unit in fiinta sa polul individual(cerebral) cu cel social(sexual);creste raza de actiune a puterii de a influenta semenii (parfumul sfintilor;aura;raza de actiune se extinde de la familie,sat, tara,la specie si univers);devine regina roiului;seful organismului colectiv uman];

YS 2.39. Prin inradacinare in aparigraha[eliminarea dorintei de a poseda;neidentificare cu ceea ce apuci senzorial,mental ori fizic] descoperi menirea vietii(janman kathamta) si realizezi trezirea [sambodha];

YS 2.40. Din practica saucha[curateniei;purificarii;eliminarii impuritatilor din corp,minte si din celelalte invelisuri(grosiere si subtile)] apare jugupsa(detasarea,nonidentificarea) fata de propriul corp si asamsarga(lipsa de relatii;non-contactul;slabirea atasarii) fata de alte corpuri(obiecte);

YS 2.41. Purificarea ajunsa la nivel sattvic(sattva-shuddhi) genereaza saumanasya[inseninarea,limpezirea clarificarea sau calmarea mintii;relaxarea;atitudine constanta de buna dispozitie prin eliminarea karmashaya (samskaras);actiune de purificare a vijnanamaya kosha(buddhi)],ekagrya( stabilizarea focalizarii si a coerentei mentale),indriya-jaya[stapanirea simturilor(fiindca mintea a pierdut interesul pentru alte corpuri si obiecte ale simturilor; YS 2.40)] precum si aparitia atma-darshana[capacitatii de a vedea constiinta profunda(Sinele;atman)];

YS 2.42. Prin inradacinare in samtosha(multumirii;impacarii;acceptarii de sine;non frustarii) se realizeaza anuttamah sukha(fericirea netulburata care este nedepasita);

YS 2.43. Prin tapas (asceza;actiuni de purificare;disciplinarea pornirilor,dorintelor) se inlatura impuritatile (ashuddi ksayat) si se realizeaza perfectiunea(siddhis; puteri occulte) la nivelul corpului(kaya) si al terminalelor(indriya)[cele 11 organe de cunoastere si de actiune]; [vedeti: YS 3.16-54 ; YS 4.1]

YS 2.44. Svadhyaya[studiul de sine;ascultarea;centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp fizic) la subtil(prana);cultivarea starii de martor impartial;practicarea vegherii sau a constientei,auto-observarea si recapitularea (obsevarea retro-activa; reamintire de sine sincronica si diacronica)] conduce la contactul nemijlocit(uniunea perfecta) cu ishtadevata[divinitatea aleasa;izvorul;idealul propus fie el fiinta divina(Iisus),un siddhis ori o stare indicata in yama si niyama];

YS 2.45. Prin inradacinare in ishvarapranidhana[daruire sau predare catre Divinitate a tuturor fructelor (succese,esecuri) faptelor noastre] se realizeaza desavarsirea in samadhi(transa mistica);

YS 2.46. Asana(pozitia corporala;postura;asezarea corpului intr-o pozitie cheie) consta intr-o stationare sthira(imobila,neclintita) si sukha(placuta);

YS 2.47. Asana(pozitia corporala;postura;asezarea corpului intr-o pozitie cheie) se realizeaza prin prayatna-shaitilya(relaxarea efortului;diminuarea incordarii) si prin ananta-samapatti[fixarea atentiei pe un stimul infinit(constant;repetitiv)];

YS 2.48. Din aceasta (practicarea asana)apare anabhighatah(invulnerabilitatea;incetarea reactiilor;lipsa impactului) perechilor de contrarii;

YS 2.49. Aceasta (asana neclintita) fiind (realizata) Pranayama este[ pacificarea,regularizarea si interiorizarea constienta a suflului care conduce la] suspendarea miscarilor de inspiratie si expiratie.
[suspendarea inspiratiei si expiratiei este efectul pacificarii,regularizarii si interiorizarii constiente a suflului si a circulatiei energetice(prana),care inlocuieste impulsurile generate inconstient de programul automat de respiratie;se revine la respiratia embrionara,la izolare si la inchiderea circuitului energetic;pacificarea corpului energetic-pranamaya kosha);

YS 2.50. Constientizand vrittis(miscarile;impulsurile;valurile;undele) respiratorii care sunt spre exterior (bahya; expiratia),spre interior(abhyantra;inspiratia) si de suspendare(stambha),in ce priveste desha(locul in care se afla suflul),kala(duratei;amplitudinii in timp) si a samkhya(ritmului,numarului, frecventei impulsurilor respiratorii) realizam alungirea(dirgha) si trecerea suflului in starea subtila (sukshmah;starea interiorizata, nemanifestata,embrionara a suflului);
YS 2.51. A patra stare(turiya) a controlului circulatiei suflului (pranayama) se afla dincolo de domeniul intern-extern(transcede dualitatea inspiratia -expiratie);

YS 2.52. Atunci dispare(kshiyate;se dizolva;piere) avaranam(valul care ecraneaza;care acopera;ceea ce invaluie) prakasha (Lumina);[Iisus:"rostul Luminii nu e sa stea acoperita"];

YS 2.53. Si(ca urmare a suspendarii suflului-pranayama) manas(mintea;manomaya kosha;simtul intern;centralizatorul simturilor desemneaza sistemul integrat al terminalelor, prelungirilor sau a tentaculelor mintii ce poate percepe obiecte in planul grosier (fizic) dar si din planuri subtile) dharana
(devine focalizata,concentrata,stabilizata,oprita asupra obiectului sau a procesului insamantat sau folosit ca tinta ori suport);[Hatha-Yoga Pradipika 2.2 :"Miscarea respiratiei si a mintii sunt cuplate,iar nemiscarea uneia vine din nemiscarea celeilalte;Cand circulatia prana se opreste si mintea se opreste"; pranayama nu e o trepta ci o ramura(anga) care conduce automat la realizarea dharana si a celorlalte anga];

YS 2.54. Pratyahara (detasarea senzoriala de exterior;retragerea simţurilor)apare atunci cand citta(mintea) nu se mai identifica cu obiectele experimentate prin mijlocirea simturilor si acestea se intorc spre interior si Sine,la propria forma(natura)[redevin nediferentiate,subtile,delocalizate,extinse in timp si spatiu);

YS 2.55. Atunci simturile sunt perfect stapanite[simturile isi pierd autonomia,orientarea centrifuga si atasarea de obiectele exterioare; simturile nu mai sunt canale de risipire a energiei si surse de vrittis(impulsuri) care ca niste butoane aflate la dispozitia periferiei comanda si controleaza continutul mental de moment]

CARTEA III: VIBHUTI PADA [Partea referitoare la Puterile Divine]Book III.Supernatural Powers Training Chapter[Vibhūtti Pada]

YS 3.1. Dharana (concentrarea atentiei)este fixarea atentiei mintii asupra unui loc(sector;obiect,continut mental)[determinat;ales de noi insine in mod deliberat;urmarirea pozitiei corpului(asana),a respiratiei,a senzatiilor ori a functionarii mintii];

YS 3.2. Dhyana(meditatia) este curgerea(fluxul)neintrerupt al atentiei catre un unic continut mental[dupa ce s-a abandonat multitudinea de obiecte prin dharana,acum se mentine fluxul neintrerupt catre obiectul ales sau retinut in constiinta];

YS 3.3. Samadhi[transa mistica;enstaza;identificarea subiect-obiect;starea in care se instaleaza functionarea holografica] este starea in care constiinta se identifica cu artha(esenta) obiectului care straluceste in propria forma(svarupa) eliberat (shunya;golit;vid;) de forma sa exterioara;

YS 3.4. Samyama(procesul in trei faze care conduce la identificarea subiect-obiect si la functionarea holografica,coerenta;procesul de acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica autocontrolul;egalitatea; echilibrul)desemneaza triada (dharana,dhyana,samadhi) unificata intr-un proces unic("dintr-o bucata");

YS 3.5. Prin cucerirea sa(samyama)apare cununa luminoasa(aura sfinteniei) a prajna(cunoasterii nemijlocite;neconditionate);

YS 3.6. Viniyoga(metoda de lucru;punerea in practica;calea de centrare) se parcurge prin aplicarea samyama(coerenta;acordarea rezonanta cu Constiinta Cosmica) la fiecare bhumi(nivel,strat;invelis; taram;stadiu) in parte, in mod progresiv(de la grosier la subtil;cucerind taramurile unul dupa celalalt si fiind constient de destinatia aleasa);

YS 3.7. Triada (dharana,dhyana,samadhi) sunt ramuri interne(antar-angam),in comparatie cu purva[precedentele,cele mentionate inainte-care sunt externe sau indirecte(bahir-anga);referire la cele cinci anga prezentate anterior:yama,niyama,asana,pranayama si pratyahara];

YS 3.8. Dar chiar si aceasta (samyama) este o ramura exterioara si indirecta(bahir-anga) in comparatie cu nirbija-samadhi(enstaza fara samanta;transa mistica neconditionata);

YS 3.9. Nirodha-parinama este transformarea de stare a proceselor mentale care apare cand mintea e impregnata de nirodha(stingere;suspendare;oprire;racire;golire;vidare) ce intervine in momentul dintre o impresie(gand) care pleaca si aparitia impresiei(gand) care ii ia locul;

YS 3.10. Prin practica repetata (a nirodha-parinama) apare o intiparire care genereaza un vahita[curent, flux,desfasurare]prashanta(pacificator;calm;in care fiecare moment al opririi e urmat de un alt moment al opririi [care videaza mintea de orice alte samskaras (intipariri)];

YS 3.11. Samadhi-parinama este transformarea enstatica in care apune sarva artha[multiplicitatea obiectelor si fracturarea universului;dispersarea mintii in toate directiile] iar in locul ei rasare in minte ekagrata(unitatea;atentia exclusiva pe un singur centru care include totul;prezenta unica;coerenta);

YS 3.12. Ekagrata-parinama (absorbtia intr-un obiect unic) esta acea transformare in care un continut mental(obiect) este inlocuit imediat dupa stingerea sa de un continut mental (obiect) identic cu cel disparut;

YS 3.13. Prin aceasta(fazele de stapanire a transformarilor mentale:nirodha-parinama,samadhi-parinama si ekagrata-parinama) sunt explicate si dharma- parinama (transformari ale caracterului propriu; modificari ale naturii,esentei fenomenului;aparitia unui fenomen nou esential diferit;transformarea unui fenomen in altul),lakshana-parinama (transformari legate de timp;modificarea unui fenomen in functie de cele trei aspecte ale timpului:trecut,prezent,viitor) si avastha- parinama(transformari de stare sau nivel de constiinta) a caracteristicilor instrumentale(organele sau terminalele de cunoastere senzoriala(jnana-indriya) si de actiune(karmen-indriya)si obiectuale[transformari la nivelul celor cinci bhuta (elemente) ale Prakriti(natura,materie;numita in filosofia samkhya si pradhana-lit.:"natura nemanifestata;neevoluata; materia originala) in forma lor grosiera(sthula-bhuta) si subtila(sukshma-bhuta)];

YS 3.14. Indiferent daca sunt shanta (pacificate,echilibrate;neutre, trecute), udita (active;manifestate, prezente) ori avyapadesha (latente,nemanifestate) toate procesele(structurile) au drept temelie dharmin [un substrat comun (Prakriti)];

YS 3.15. Diferenta(anyatva) in succesiune(krama) este cauza(hetu) transformarilor(parinama);

YS 3.16. Cunoasterea(jnana) trecutului(atita) si a viitorului(anagata) apare practicand samyama asupra celor trei categorii de parinama(transformari,schimbari;mutatii;evolutii)[interne(nirodha,samadhi si ekagrata-parinama) si externe :intreita evolutie:fundamentala sau de forma(dharma-parinama),temporala sau de timp (lakshana-parinama) si situationala sau de stare (avastha- parinama)];

YS 3.17. Cunoasterea(jnana) graiului(ruta) oricarei vietuitoare(sarva-bhuta) apare practicand samyama in mod pravibhaga (separat;distinct) pt. a elimina samkara(interferenta;confuzia;amestecarea) cauzata de superpozitia (adhyasa) si de transferul reciproc(itaretara) dintre shabda(nume,cuvant;simbolul sonor care desemneaza un obiect;eticheta verbala),artha (realitatea;obiectul sau procesul desemnat ori etichetat) si pratyaya (continut mental;obiectul subiectiv evocat de simbol sau semnal;opiniile;ideile;conceptele;teoriile);

YS 3.18. Cunoasterea(jnana) vietilor anterioare(purva jati) apare practicand samyama pentru realizarea vederii clare(directe)folosind drept suport samskara(impregnarile latente;intiparirile in plan subtil energetic, informational si cauzal);

Quote:
Atentie-continutul si numerotarea aforismelor intre YS 3.19 si YS 3.23 este diferita in editiile Yoga Sutra;
Warning -- verse content and numbering between 3.19 and 3.23 may differ in various editions of the Yoga Sutras.


YS 3.19. Cunoasterea(jnana) mintii altora(para chitta) [se realizeaza prin identificare subiect-obiect(samyama) pana la realizarea perceptiei nemijlocite] folosind drept suport pratyaya(continutul mental al mintii altora;ideile;opiniile;notiunile;conceptiile;imaginile-gand);

YS 3.20. Dar nu se obtine si cunoasterea Centrului(temeliei;suportului continutului mental;constiintei profunde) deoarece aceasta nu poate fi obiect al samyama(ci doar subiect);

YS 3.21. Capacitatea invizibilitatii(antar-dhana;darul disparitiei;intrarii in nemanifestare;dematerializarii) se realizeaza prin samyama asupra kaya-rupa(formei invelisului material;formei corpului) ca o suspendare a facultatii de a fi vazut gratie intreruperii contactului dintre ochi si lumina reflectata;

YS 3.22. Invizibilitatea sonora(suprimarea sunetului si a altor manifestari senzoriale) este explicata de ceea ce precede(samyama asupra kaya-rupa si asupra altor invelisuri si elemente subtile,care fac posibila perceptia in diferite domenii);

Quote:
Atentie- sutrele notate in prezenta editie cu YS 3.23 pana la YS 3.56, apar in alte editii numerotate de la YS 3.22 pana la YS 3.55[aforismul YS 3.22 lipseste in alte editii fiind inlocuit de cel notat cu YS 3.23 in prezenta editie]
Warning -- sutra numbering between YS 3.23 and YS 3.56 in this translation may be presented in various editions of the Yoga Sutras with numbering between YS 3.22 and YS 3.55.


YS 3.23. Cunoasterea momentului parasirii corpului prezent[aparanta jnana (de catre noi insine ori de catre altii)] se obtine din samyama asupra arishtebhyah [semnelor afectarii curgerii energiilor prin meridiane(nadis ); semnelor bolilor]si asupra karmei active[upakramam karma] si latente[nir-upakramam karma];

YS 3.24. Puterea de a pacifica toate fiintele si celelalte capacitati(balani) sunt dobandite prin samyama asupra maitri (simpatiei;iubirii) si asupra celorlalte[citate in YS 1.33:karuna(empatia;compasiunea), mudita (bucuria),upeksha (neutralitatea)];[vedeti si inradacinarea in ahimsa: YS 2.35 "Cel ce este neclintit in practicarea ahimsa(nonviolentei) face sa dispara ostilitatea in prezenta sa"; YS 1.36 (maitri usureaza realizarea de sine prin deschiderea unui canal catre fiintele realizate);YS 3.24:"Puterea de a pacifica toate fiintele o realizeaza cel ce emite constant iubirea(maitri)";

YS 3.25. Puterea elefantului si a celorlalte[animale(tigru,sarpe, peste,crocodil,pasari),plante,minerale; elemente(foc;apa;metal;aer;nori,vant)] (este dobandita )prin samyama asupra forţei unui elefant (sau a diferitelor aptitudini);

YS 3.26. Cunoasterea invizibilului,inaccesibilului si a lucrurilor indepartate(clarvedere;RV-remote viewing)prin samyama asupra luminii interioare a activitatilor suprasenzoriale(subtile); [samyama asupra auzului interior conduce la accesul la auzul subtil(clarauz);similar se obtine clarvedere(vederea obiectelor ascunse sau f.indepartate)];

YS 3.27. Cunoasterea(jnana) bhuvana(regiunilor cosmice:cele sapte taramuri;sistemul solar;universului; evolutiei si involutiei cosmice;fiintelor vii;umanitate) prin samyama asupra surya(soarelui;centrului solar; punct in corp cunoscut ca poarta solara);

YS 3.28. Cunoasterea(jnana) tara-vyuha(asezarii stelelor,aranjarii sau distributiei taramurilor) prin samyama asupra chandra(luna;tezaurul unde se pastreaza tezaurul aranjarii stelelor si a taramurilor; centrului lunar; punct in corp cunoscut ca poarta lunara);

YS 3.29. Cunoasterea(jnana) gati(traiectoriei stelelor,cursului galactic;mersului universului) prin samyama (identificare) asupra druva(steaua polara;steaua fixa,axiala;punctul de reper al miscarilor corpurilor ceresti;punct in corp cunoscut ca centrul cercurilor;cunoasterea macrocosmosului e dezvaluita prin cunoasterea microcosmosului interior in care este oglindit holografic intregul);

YS 3.30. Cunoasterea(jnana) alcatuirii corpului propriu ori al altor oameni (kaya-vyuha) [care se refera la distributia organelor grosiere si subtile:chakra (centre energetice),nadis (canale subtile;meridiane de acupunctura)] (se realizeaza) prin samyama (identificare) asupra centrului energetic subtil(chakra) ombilical(nabhi) [poarta tuturor nadis si"radacina"-puntea de legatura dintre regnul animal si cel vegetal,care functioneaza in planul invelisului energetic pranamaya kosha ("cordonul de argint" in cursul calatoriilor astrale) si material annamayakosha("cordonul ombilical"in cursul vietii embrionare)] se afla in buric(nabhi) centrul de greutate si "axul initial" al rotii corpului];

YS 3.31. Capacitatea de a suspenda foamea(kshudh) si setea(pipasa)[doua puteri occulte:inedia si isetia] prin samyama asupra kantha-kupa(golul gatului;omusor);

YS 3.32. Capacitatea de a fi de neclintit(sthairya) prin samyama asupra kurma-nadi(canalul subtil al broastei testoase;locul unde barbia atinge pieptul in kurma mudra si jalandhara bandha);

YS 3.33. Capacitatea de a vedea siddha (fiintele perfecte sau desavarsite;sfinti;oameni divini;zei) prin samyama asupra luminii(jyothishi) din crestetul craniului(murdha)[ samyama asupra sahasrara chakra);

YS 3.34. Capacitatea de a cunoaste nemijlocit sau intuitiv se obtine prin samyama asupra fiecarui lucru;

YS 3.35. Cunoasterea perfecta a traficului mental(chitta) se obtine prin samyama asupra hriddhu(centrul inimii de sub stern );

YS 3.36. Cunoasterea Sinelui(purusha jnanam) se obtine prin samyama asupra artha [continutului sursa (subiectiv;esential) al conştiinţei pe parcursul centrarii in noi insine];in celelalte cazuri nu apare despărţirea dintre obiect-subiect(para artha-artha;reflector-emitator) si dintre sattva(buddhi;intelectul;instrumentul; vazutul) si purusha(Sinele;vazatorul) si ramanem prizonieri ai confuziei (lipsei distinctiei) dintre bhoga (experienta senzoriala;filmul proiectat)- izvorata din lumea din afara (pararthatvat -continutul obiectiv suprapus peste conştiinţa esentiala-ecranul pe care se realizeaza proiectia) si continutul sursa al conştiinţei (subiectiv;esential;proiectia izvorata din izvorul universului,din Centru de emisie al legilor universului);

YS 3.37. Capacitatile directe subtile de cunoastere de genul pratibha(perceptia extrasenzoriala nemijlocita a celor cinci tanmatra),shravana( auzului subtil),vedana(perceptia tactila;pipaitului),adarsha(vazului), asvada(gustului) si varta(mirosului subtil) apar din aceasta [samyama asupra artha-continutului sursa (subiectiv;esential) al conştiinţei pe parcursul centrarii in noi insine];

YS 3.38. Acestea sunt siddhis(puteri supranaturale de cunoastere si de actiune;capacitati miraculoase; haruri ce apar natural ca feedback-uri ale ale progresului realizat in centrare-ajungerii la Altar) doar pentru vyuttana (pt.starea de veghe profana atasata de periferie si de ego a celorlalti si a noastra) insa [pt. cei ce doresc sa realizeze transa mistica(samadhi) ce conduce la supremul siddhis-Eliberarea(Kaivalyam)]sunt upasarga (obstacole, piedici,perturbatii;atasari subtile de periferie);

YS 3.39. Capacitatea prachara(de manifestare,de aparitie sau de trecere a mintii;capacitatea de influentare a altor minti si corpuri) si avesha[de luare in posesie a unui alt corp fizic (para-sharira)] se realizeaza prin samyama care vizeaza cunoasterea si controlul nemijlocit in vederea shaitilya(slabirii;relaxarii;diminuarii) bandha(legaturilor) de tip karana (cauzal)[din karanamaya kosha; slabirea conexiunilor dintre corpul fizic şi cel subtil se realizeaza prin abandonarea falsei personalitati identificata cu invelisul fizic si prin cunoasterea si controlul nemijlocit al circulatiei curentilor vitali din invelisurile subtile subordonate corpului cauzal -karanamaya kosha];[ritualul tibetan al transferului centrului mobil de constiinta al maestrului spiritual Dalai Lama intr-un copil de sapte ani care a fost in prealabil instruit sa fie gazda];

YS 3.40. Utkranti (levitatia;ridicarea in aer deasupra solului sau apei;mersul pe apa)si asanga(neatingerea, invulnerabilitatea) la jala (lichide,substante corozive), panka (noroi,substante adezive),kantaka (spini; sageti) si altele(foc,jar,lava vulcanica) se poate obtine prin samyama asupra udana(suflului ascendent);[suflurile vitale(prana-vayu) sunt in numar de zece:cinci principale si cinci secundare;udana si samana-vayu fac parte din prima categorie;practica tibetana(lung-gom)- de stapanire(gom) a curentilor de energie(lung) din canalele subtile(sa)-permitea practicantilor care aveau potentialul energetic(thig-le) necesar sa parcurga distante lungi fara oboseala in salturi imposibil de realizat fara levitatie partiala;vezi si:YS 3.41];

YS 3.41. Jvalanam(eliminarea oricarei boli sau otravi si cresterea stralucirii corpului) se poate obtine prin samyama asupra samana(suflului mijlociu;focul digestiv);[in traditia tibetana:"tum-mo"(caldura interioara); traditia medicala chineza a acupuncturii foloseste"aprinderea focului in focarul mijlociu pt. a stimula sistemul imunitar;terapia Kuhne,adusa de calugarii iezuiti din China produce acelasi efect vindecator tot prin stimularea focarului mijlociu prin masaj umed];

YS 3.42. Capacitatea divyam shrotra( auzul divin) se obtine gratie samyama asupra legaturii dintre akasha (eter;oceanul ce sustine,umple si patrunde peste tot in univers) si shrotra (auz,ureche)[procesul exemplifica tranzitia terminalului cognitiv (jnana-indriya) de la elementul sensibil (bhuta) la elementul subtil (tanmatra) si se poate aplica si altor simturi si elemente]; in YS 1.27 sunt prezentate stadiile de manifestare a sunetului (shabda):1.para[para shabda este vibratia subtila nediferentiata si unica,auzita doar de zei;clarauzul permite perceptia sunetelor subtile emise de oricare dintre procese(minerale,plante, animale, fiziologice) fara a ajunge la Sunetul Absolut,"muzica divina a sferelor ceresti" (para shabda)], 2.pareshyanty (stadiul subtil diferentiat), 3.madhyama (mediu) si 4.vaichari(grosier);

YS 3.43. Akasha-gamanam(capacitatea deplasarii prin eter;trecerea prin obstacole materiale,teleportarea; translocatia) si laghiman(zborul;plutirea in aer;imponderabilitatea) se obtin gratie samyama asupra legaturii dintre kaya(corpul fizic) si akasha (eter) pana la realizarea stadiului de identificare(de osmoza totala) numit tula (nor;ceata;vata;bumbac;de impregnare eterica a materiei);[sunt cunoscute relatari despre OZN-uri care trec prin obstacole materiale(munti) si cazuri de rapire-extragere prin peretii buncarelor a unor persoane care posedau implanturi cerebrale de localizare-emitatoare de ce utilizeaza emisia de camp morfogenetic,care nu este ecranat de catre incintele de tip Faraday(cazuri ilustrate si in filmul"Taken"al lui Spielberg);teleportarea echipajelor si a celor rapiti la bordul navelor galactice si deplasarea prin hiperspatiu prezente in filmele SF (Star Trek;Babylon 5,Star Gate-Poarta Stelara )au fost si sunt accesibile oamenilor la nivel tehnologic(vimana-anticele nave hinduse puteau fi facute invizibile,inaudibile, "usoare ca un fulg","grele ca un munte" si aveau capacitatea de a calatori intre taramuri;Experimentul Philadelphia a reprodus tehnologic invizibilitatea si teleportarea)ori biologic in mod accidental(teleportarea din Filipine in Mexic a unui soldat din garda viceregelui in timpul unui seism ce a declansat incendiul palatului regal) sau deliberat (buddhistul chinez care trece prin ziduri vede zidul ca o ceata si era vazut din afara ca un nor de vata;cercetarile chineze privind teleportarea prin Qigong de obiecte materiale si fiinte vizeaza aplicatiile militare(teleportarea de trupe si echipament militar);

YS 3.44. Maha videha(marea decorporalizare;marea detasare de corp;CCM-Centrul de Constiinta Mobil)este (realizata prin samyama asupra) vrittis (modificarea mentala) ce functioneaza atunci cand ne aflam akalpita (in starea indescriptibila;nonimaginara;din afara formei) carcasei corpului si face sa dispara avarana (vălul;voalul) ce ecraneaza lumina(prakasha)[ OBE-Out of Body Experience];

YS 3.45. Stapanirea sau controlul elementelor(bhuta-jayah) e realizata prin samyama asupra arthavattva (finalitatii, scopului) functiei si a legaturii dintre stadiile elementelor(bhuta) de la sthula (stadiul grosier, material) la suksma (stadiul subtil) interpenetrant (anvaya)in care se manifesta svarupa (forma proprie,natura reala sau esentiala) a elementelor ;

YS 3.46. Din aceasta[samyama asupra elementelor(bhuta-jayah)]se obtin: pradur-bhavah(manifestarea; aparitia) animan(puterea de a micsora corpul la dimensiunea unui atom)si celelalte(mahasiddhis nota 1) precum si kaya sampat(trupul perfect-vedeti: YS 3.47) si anabhighata (indestructibilitatea, realizarea "corpului de diamant"),in ceea ce priveste functiile si proprietatile sale;

YS 3.47. Kaya sampat(trupul perfect)are frumusetea,farmecul,puterea si invulnerabilitatea diamantului;

YS 3.48. Controlul terminalelor de cunoastere si de actiune(indriya-jayah) se realizeaza prin samyama asupra grahana (capacitatii de perceptie ,puterii de cunoaştere),asupra svarupa (propria lor forma;atribute esentiale; calitatea esenţială a organului de simţ),asupra asmita (senzatiei de exista ca individualitate pe care perceptiile o genereaza;individualitatea persoanei, care se exprimă prin organele de simţ)si a anvaya(atot-pătrunderea; conectivitatea;corelaţia acestor organe senzoriale între ele;conexiuni intre calitati relative;relatiilor care exista intre aceste caracteristici) si arthavattva (functia;finalitatea;scopul ;fiecare organ de simţ are un scop bine definit în schema vieţii umane;există două scopuri: bhoga sau experienţa, şi apavarga, sau eliberarea) lor;

YS 3.49. Gratie acesteia(indriya-jayah;controlul terminalelor de cunoastere si de actiune)mintea poate instantaneu(javitva) cunoaste si actiona nemijlocit fara a apela la terminalele grosiere ale vehiculului corporal realizand controlul pradhana(naturii nemanifestate,temelia universului manifestat);

YS 3.50. Adhishthatritva[omnipotenta (capacitatea de control a tuturor manifestarilor)] si sarva-jnatritva[omnicunoasterea(capacitatea de cunoastere a oricarui proces)] se obtin prin perceperea (khyati) deosebirii(anyata) dintre sattva(guna;tendinta echilibrului, armoniei si a luminii) si purusha(Sinele universal omniprezent);

YS 3.51. Suprema eliberare(kaivalyam) se realizeaza prin detasarea(vairagya) chiar de acestea(siddhis; puterile supranaturale) care elimina orice samanta a erorii(atasarii de planul fenomenal;"caderii");

YS 3.52. Se evita orgoliul si auto-acordarea de importanta pentru darurile si invitatile venite din partea zeilor(instante superioare;autoritati divine) fiindca ele genereaza atasare(imobilism;inghetare;blocarea progresului) si reaparitia celor nedorite("caderea ingerilor";orbirea,ignoranta,neputinta,suferinta);

YS 3.53. Cunoasterea nascuta din discriminare(viveka-jam-jnana) realizata prin samyama asupra distinctiei dintre kshana (momente;clipe;cuanta timpului;particula elementara,indivizibila minimala a timpului;contact cu ceea ce este etern;sine) si krama (succesiunea;tranzitia;temporalitate; ceea ce este efemer;non-sine) [in vederea separarii si opririi timpului];

YS 3.54. Datorita acesteia [cunoasterii nascuta din discriminare(viveka-jam-jnana)] se obtine intelegerea diferentei dintre doua entitati identice ,ce nu pot fi deosebite ca specie,semne caracteristice ori pozitie spatiala(de genul: kshana si krama);

YS 3.55. Cunoasterea nascuta din discriminare(viveka-jam-jnana) conduce la cunoasterea transcendenta (taraka-jnana) care elibereaza,cuprinde fiecare proces in totalitatea sa si este lipsita de procesualitate (cunoasterea fara verigi intermediare este nemijlocita,directa,fixata in eternul prezent; cunoasterea a temporala:a-krama);

YS 3.56. Kaivalya(eliberarea suprema;izolarea) cand sattva guna[luminozitatea,puritatea lui buddhi(intelectului;"marea sala luminoasa a constiintei";vijnanamaya kosha)] este shuddhi-samya[ la acelasi grad de puritate (luminozitate) ca si; in rezonanta cu) purusha(sinele);

CARTEA IV:KAIVALYA PADA [Partea referitoare la Izolare(Eliberare)]
Book IV.Isolation Training Chapter [Kaivaliya Pada]

YS 4.1. Puterile supranaturale (siddhis) pot fi obtinute prin nastere (janman), droguri (aushadhi), incantatii (mantra), asceza (tapas) si transa (samadhi) ;E: The supernatural powers (siddhis) may be obtained either through birth [janman] or can be activated by drugs (aushadhi), recitation of incantations (Mantras), ascetic practices (tapas) and through trance (samadhi);Les pouvoirs magiques sont le résultat de naissance (janman),ou engendres par l'utilisation de plantes (aushadhi), par la recitation des formules magiques (mantra), par la pratique de l' ascèse (tapas) et par l'union enstatique ou trance(samadhi). Las capacidades paranormales (siddhis) provienen de nacimiento(janman), hierbas alucinógenos o de elixires(aushadhi), recitación de encantamientos o de fórmulas mágicas (mantras), austeridad o ascesis(tapas) y de énstasis (samadhi).

Quote:
Nota:R: Puterile supranaturale(siddhis) pot fi obtinute prin janman[nastere(incarnare)vedeti YS 1.19;puteri supranaturale mostenite sau inascute;mostenire genetica;imprinting;simularea unificarii orizontale prin clonare si a celei verticale prin inginerie genetica [rapirile OZN de pe Terra realizate de asura(cei gri;zei,semizei in Rig Veda; zei inferiori,titani,demoni in scrierile ulterioare buddhiste;Krishna enumera caracteristicile entitatilor demoniace si divine in Bhagavad-Gita 4.16) aveau si au drept scop crearea prin inginerie genetica de soldati paranormali eficienti in conflictele galactice cu civilizatii mai avansate (filmul "Taken" al lui Steven Spielberg ilustreaza aceasta activitate)],aushadhi(droguri;extracte din plante cu efect psihotrop; anestezice;potiuni si elixiruri magice;metode materiale;vedeti traditiile revelate in cartile lui Carlos Castaneda ),mantra (incantatii; invocatii; recitarea de formule magice;rugaciuni de in/e-vocare;descantece; auto si hetero sugestii;aruncarea de vraji,blesteme sau binecuvantari;metode energetice(pranayama;campuri de sincronizare) si informationale(auto si hetero sugestia);vedeti instruirea Regelui Arthur de catre vrajitorul (druidul) Merlin "in chant,spells and incantations"), tapas[asceza;puteri supranaturale dobandite prin actiuni purificatoare care declanseaza unificarea cognitiva,afectiva si volitiva;monoideism;credinta sau prin penitenta-dorinta intensa,situatii limita in care se declanseaza capacitati miraculoase necesare supravietuirii( privatiuni; post negru;izolare senzoriala in camera intunecata sau prin imersiune,imobilizare prin ingropare; maladii; moarte clinica;experienta din proximitatea mortii;Near Death Experience;detasarea de corp in cursul unor accidente)] si prin samadhi [transa mistica dar si prin celelalte tipuri de transa: absorbtia concentrativa; extaz;transa shamanica,transa hetero si autohipnotica;vedeti levitatia,invulnerabilitatea la Douglas Home);
E: Supernatural powers(siddhis) may be obtained either through janman[birth, previous births,incarnation of high level entities(see: YS 1.19) genetic inheritance or genetic engineering(see: asuras"the greys" semigods in Rig Veda and demons in buddhism;in the movie "Taken" of S..Spielberg is an illustration of this activity using the genetic reservoir of human species on Earth, to create supersoldiers for the wars with highly advanced civilizations] or activated by aushadhi(drugs, potions, herbs,consecrated plants;see the traditions revealed by Carlos Castaneda), by Mantras(recitation of incantations, words of power,chanting sacred chants, auto and hetero suggestions;see the King Arthur's instruction"in chant,spells and incantations" received from the druid Merlin), by tapas(intense desire,ascetic disciplines,purificatory acts ,austerities) and through samadhi(trance,that state of mind which remains with its object without distractions;superconscious state,ecstasy ,meditative absorption, union);

YS 4.2. Parinama (transformarea calitativa) jatyantara (dintr-o clasa in alta;nasterea într-o forma superioara de existenta: bfamilie,casta,specie;referire la "a doua nastere",care deschide accesul la samadhi si siddhis ) este efectul apurat (acumularii;umplerii; supraîncărcarii potenţialităţilor , tendintelor ori cauzelor creative) ale prakriti (naturii inerente);[vedeti YS 3.14]; E: The transformation (parinama) from one species or kind into another species (jatyantara) [is possible] because of the apurat(by overflow; superabundance of the tendencies , potentialities or creative causes) of Nature (Prakriti) ;[see: YS 3.14];[color=green]La transformation(parinama) dans une forme d'existence differente (jatyantara) arrive au travers du remplissage (apurat) de sa nature innée (prakriti) ou grâce à la superabondance de la Nature;[[/color]color=red]Las transformaciones evolutivas (parinama) de las especies o de una sustancia en otra (o nacimiento) (jatyantara) ocurre por el desborde(apurat) de la potencialidad natural (prakriti).[/color]

YS 4.3. La fel cum face agricultorul [care-si udă campul eliminand barajul din calea apei din canalul de irigatie] la originea oricarei transformari se afla cauza instrumentala(nimitta),care nu activeaza tendintele naturale ci doar goleste pt. a umple prin îndepărtarea obstacolelor;Like a farmer(remove obstacles to irrigate a field) the incidental cause (nimitta) does not move or stir up the natural tendencies into activity;it merely removes the obstacles;[color=green]Comme un paysan rompt la digue qui empeche l'eau de s'ecouler sur ses terres, a l'origine de toute transformation est la cause instrumentale (nimitta)qui n'agite pas les divers tendences de la nature, mais est visee l'elimination des obstacles;[/color] Como un agricultor retirando los obstáculos que impiden el buen riego la causa instrumental (nimitta) no agita las diversas tendencias naturales sino que simplemente remueve los obstáculos.

Quote:
Nota:Agricultorul inlatura digul de pamant si permite apei sa intre prin canalul care uda si nutreste plantele; Voluntarismul e inutil;daca ne relaxam..daca dam drumul la incordari..daca inlaturam obstacolele(ego) si ne abandonam complet predandu-ne catre Divinitate(vedeti Ishvra pranidhana in YS 1.23 ) cream conditiile necesare si transformarea interioara se va realiza de la sine.
Calmarea agitatiei mentale si eliminarea impregnarilor energetice care ne blocheaza permit energiei vietii sa circule liber in noi, ca apa unui rau.Observati aceeasi strategie a golirii( a inlaturarii obstacolelor) in mesajul lui Lao Tzu;


YS 4.4. Mintile separate create artificial(chitta-nirmana) nu sunt altceva decat creatii ale asmita(senzatiei existentei individuale); Artificially created or projected(nirmana) minds (chittani) [proceed] from the essential I-am-ness (asmita-matra);Les differents esprits(chittani) crées artificiellement (nirmana)procède du je-suis une individualite (asmita);[color=red]Las mentes creadas artificialmente procedem exclusivamente de la conciencia de existencia (de la individualidad);[/color]

Quote:
Nota:crearea de minti multiple concomitent sau in succesiune,ca in cazul personalitatilor multiple ori a medumitatii(chaneling) este o putere supranaturala ce are drept tel actualizarea si epuizarea karmashaya(depozitul de karma) intr-o singura existenta; vedeti YS 4.8]


YS 4.5. R: Doar mintea unica originara (chitta-ekam) genereaza,dizolva si conduce nenumaratele (an-eka) minti secundare (pravritti) angajate in diferitele lor activitati autonome; E:The one(natural) mind is the director or the moverof the many(artificial) minds in their different activities

YS 4.6. R: Dintre aceste[minti autonome inzestrate cu puteri supranaturale] doar cele născute din meditaţie (dhyana) sunt lipsite de ashayam[karma latenta;depozitul de samskaras(reziduuri,intipariri,constructii mentale;intentii;dorinte)]; E: Of these (minds with perfections) the mind born of meditation (dhyana) is free from karma-stock (ashayam)

YS 4.7. R: Karma (acţiunile,faptele si efectele acestora:samskaras,imprintarile) yoginului [care operează prin intermediul nirmana chitta (minţii create) ce provine din meditatie (dhyanajam)] nu sunt ashukla (nici albe,pure,bune), akrisnam (nici negre,impure,rele)[ actioneaza fare sa caute fructul;fara motivatie; activitatile sufletului sunt eliberate de perechile de contrarii] dar (faptele) celorlalti sunt trividha(triple;de trei feluri:albe,negre si amestecate); E:Karmas (actions) in the case of Yogis [who operate by nirmana chitta (created minds) born of meditation (dhyanajam)] are neither ashukla (white, good) nor akrisnam (black,bad);they are of three kinds in the case of others

YS 4.8. R: Din aceasta[karmashaya;depozitul de karma;karma de trei feluri] se maturizeaza (vipaka;se coc) doar acele vasana[seminte;urme;impregnari mentale;tendinte psihice in stare latenta din karana-chitta(mintea cauzala)] pt. a caror manifestare(abhivyata) exista conditiile favorabile (anuganam;calitatile necesare); E: From these (karmashaya) only those tendencies (vasana) are manifested(abhivyata) for which the conditions are favourable(anuganam) for fruition(vipaka).

YS 4.9. R: Samskara(impresiile latente;intiparirile) si smriti(memoria)sunt ekarupatvat (similare in forma datorita identitatii lor functionale),fiindca ele se exprima anantaryam (cauzal,secvenţial,in relatie cauza-efect) chiar daca sunt separate (vyavahitanam) dupa jati(nastere,clasa),desha(loc)si kala (timp, epoca). E:Impressions(samskara) and memory (smriti) are the same in form (ekarupatvat) because there is the relation of cause and effect even though separated by jati (class; birth), desha (localization;place) and kala (time,era);

YS 4.10. R: Iar acestea(vasana;impresii subliminale;tendinte;activatori karmici;dorinte latente de a exista etern;speranta imortalitatii) sunt anaditva (fără inceput;fara origine temporara) fiindcă ashisah(voinţa de a trăi,nevoia lor de a exista si de a se manifesta) este eternă (nitya); E:These vasana (subliminal impressions; latent desires;mental activators in the depths of consciousness; habits;thought-clusters prompting a sense of identity mental permeation) have no beginning (anaditvam) since the desire to live (ashisah) is eternal(nityatvat).

YS 4.11. R: Fiindca (vasana) sunt legate de la nivelul cauzal(kleshas;YS 2.3) pana in cel al efectelor [experienta placerii si durerii YS 2.13;jati(nastere), desha(loc) si kala (timp,moment)] de ashraya[terenul; suportul; substratul(dharmin);mintea(chitta) insasi e substratul] in care isi au alambana (temelia;obiectele suport senzoriale care dau nastere impresiilor;stimuli externi) daca acestea din urma dispar, atunci inceteaza si [vasana(impresiile subliminale;tendintele; activatorii karmici;dorintele latente)];

YS 4.12. R: Trecutul (atita) şi viitorul (anagata) există în propria sa formă [svarupa(în obiectul in sine;in realitatea prezenta)], [dar cele doua aspecte ale prezentului sunt percepute ca diferite] din cauza diferenţei de dharma(de caracteristici,proprietăţi) datorate diferenţei de adhva (drum parcurs;cale de dezvoltare);
E:The past(atita) and the future(anagata) exist (in the present reality of the object ) in their own form(svarupa). [The two aspects of present is due to ]the difference of Dharmas or properties is on account of the difference of paths (adhva).

YS 4.13. R: Acestea(caracteristicile fenomenelor;calitatile;formele) manifestate (in trecut si in prezent) ori nemanifestate(latente;subtile, viitoare) sunt de natura celor trei tendinte ale naturii(guna-atmanah);

YS 4.14. R: Din cauza parinama-ekatva(unitatii ori sincronizarii transformarilor gunas) se pastreaza vastu-tattva(identitatea-cu-sine;esenta; ceea ce este obiectul in sine); E: Because of the parinama-ekatva (unity or synchronization of changes in the gunas) vastu- tattvam (essence of the object) is conserved

YS 4.15. Desi obiectul rămane acelaşi (vastu samye) diferenţa din mintile observatorilor(chitta bhedat) intre cele două(tayoh) [obiectul in sine si cunoasterea sa] este datorată deosebirii (vibhaktah) dintre panthah(căile sau drumurile parcurse); E: The object being the same(vastu samye) the differences in minds(chitta bhedat) between the two(tayoh) [the object and its cognition] are due to their separate (vibhaktah) path (panthah)

YS 4.16.R: Nici existenta unui obiect nu este dependenta de o singura minte (eka-chitta); altfel ce s-ar intampla cu el atunci cand ar inceta sa fie perceput de acea minte (apramana)?E: Nor is an object's existence dependent upon a single mind(eka-chitta).Otherwise what would happen of that object when that mind no longer perceived it (apramana)?

YS 4.17. R: Un obiect poate fi jnata (cunoscut;perceput) sau ajnata (necunoscut) dupa cum colorarea sa (uparaga) raspunde sau nu apeksha (motivatiilor,dorintelor) si vach(diversele voci,centre de interes sau porti ale creatiei) manifestate de minte(chittasya); E: An object is jnata (known,perceived) or ajnata (unknown) according to whether the mind is coloured or not by it,depending on apeksha (motivations,desires) and vach(voices,centre of interests)manifested by the mind;
Un objet est jnata (connu, percu) ou ajnata(méconnu) dans la mesure de la coloration acquise par le mental (chitta) si sa coloration repond a l'interet que manifeste le mental;
Un objeto es conocido o desconocido según que la mente resulte o no 'coloreada' por él

YS 4.18. R:Intotdeauna(sada) fluctuatiile (vrittis) din minte (chitta) sunt cunoscute (jnatah) celui ce se afla la comanda mintii (tatprabhoh) adica lui Purusha (Sinelui;vazatorului;constiintei profunde) din cauza(tvat) invariantei sale (aparinama-lipsei transformarii);E:Always the modifications of the mind are known to its master Purusa(Self; the perceiver) on account(tvat) of its changelessness (aparinama)

YS 4.19. R:(Mintea) nu e sva-abhasa(luminoasa sau constienta in sine;nu are propria lumina) fiindca ea este drishya (perceptibila;este obiect al perceptiei,cunoasterii) ; E:Nor is it self-illuminative,for it is perceptible; Le mental n'a pas svabhasam (d'eclat en soi;n'est pas auto-illuminée),puisqu'il est perceptible(un objet de perception;qui peut etre vu);La mente no brilla con luz propia, desde el momento en que es perceptible.

YS 4.20. Si nu exista posibilitatea ca aceasta [mintea] sa cunoasca simultan (eka- samaya) ambele directii opuse (ubhaya) [cunoasterea a obiectelor senzoriale si cunoasterea de sine] E:Moreover, it is impossible for it(the mind) to be of both ways(as perceiver and perceived) at the same time.

YS 4.21. Daca [ar putea fi presupusa] cunoasterea unei minti de catre o alta minte interioara (chitta-antara-drishya) aceasta ar conduce la o reverberatie infinita extinsa la absurd (ati -prasanga) a cunoasterii cunoasterilor (buddhi-buddher) si la confuzia amintirilor (smriti-samkara);E:If (it could be postulated) the cognition of one mind by another within(chitta-antara-drishya) we would have to assume a repetition ad infinitum(ati -prasanga) of cognition of cognitions(buddhi-buddher) and a confusion of their memories (smriti-samkara);Si le mental pouvait etre connu par un autre plus subtile, alors il y aurait une répétition ad infinitum des consciences mentales et une confusion de leurs memoires Si el conocimiento de una mente por otra es aceptado, entonces habría conocimiento de conocimientos guiando al absurdo y a la confusión de memoria.

YS 4.22. Cand constiinta se afla in starea apratisankramayah (nu mai este intoarsa in afara; mintea nu mai trece de la o stare la alta )ea se aseaza in tadakara(sta singura;ia acea forma) care apattau (împlineste;asumă; imprumută) samvedanam (refectarea sau cunoasterea perfecta) svabuddhi[a formei propriei constiinte ori inteligente]; E: When consciousness is not turned outward (apratisankramayah) assumes that form (tadakara) in which it does not pass from place to place (is obtained) through self-cognition the knowledge of its own nature (svabuddhi) [ it reflects consciousness itself,takes the form of the pure intelligence of Purusha].

YS 4.23. Mintea(chittam) colorata simultan (uparakta) de vazator [drashtar;Sine(Purusha)] si de vazut [drishya;cunoscut;obiect; spectacol (Prakriti)] devine atotcuprizatoare (sarva-artha);
E:The mind coloured by the Knower (i.e..,the Purusha ) and the Known(i.e..,the Prakriti) is all-apprehending;
Le mental coloré par Drastri (l'observateur ,le voyant) et drishya (l'observé, le vu) devient tout compréhensive (sarvartham).La mente que está coloreada por el observador (drastri) y el observado(drishya) aprehende todo(sarva-artha);

YS 4.24. Desi (api) colorata de nenumarate vasana(impregnari;;impresii) aceasta [mintea] acţionează (kari) in slujba (parartham) si in asociere (samhatya) cu altul (vazatorul;Sinele;Purusha);
Though variegated by countless vasanas impressions,it(the mind) acts for another (purusha), for it acts in association.

YS 4.25. Inceteaza complet (vinivrittih) [dorinta] de a ramane in reflectia conştiinţei Sinelui (atma-bhava) pentru cel care a vazut distinctia(dintre Purusha-spectator si Prakriti-spectacol); The cessation (of desire) for dwelling in the reflection of the consciousness of Atman for one who has seen the distinction Une discontinuation de la projection du non-Soi surgit pour celui qui voit la distinction(entre Purusha-spectateur et Prakriti-spectacle); La sensación de ser uno (individualidad) concluye para quien comprende la diferencia (entre el observador y el complejo mental).

YS 4.26.Atunci(cand e inteleasa distinctia),intr-adevar mintea(chittam) se orienteaza catre discriminare (viveka-nimnam) si este atrasa (pragbharam) catre kaivalya(starea de eliberare)[in care se obtine detasarea si eliberarea de toate legaturile ce tin mintea prizoniera,"cazuta" in lumea fenomenala];
Then ,verily, the mind is inclined towards discrimination and gravitating towards Kaivalya (absolute independence).Alors,en verite,le mentale s'incline vers la connaissance discriminative et naturellement gravite en direction de Kaivalya( l'état de libération); Entonces(cuando se comprende la diferencia), realmente la mente se inclina hacia la discriminación y se encamina hacia el Aislamiento Trascendental (Kaivalya).

YS 4.27. In cursul discontinuitatilor sau ale fisurilor (chidra) din aceasta(din constiinta discriminativa -Viveka Khyati) mintea se poate umple cu alte continuturi mentale(pratyaya)interioare din cauza existentei samskaras (impresiilor latente;intiparirilor mentale); In the intervals (chidra) arises other inner Pratyaya (contents of consciousness) from the force of Samskaras Au travers les cassures dans la connaissance discriminative surgissent d'autres pratyaya (pensees parasites,fluctuations) dans le mental dues aux impressions latentes résiduelles(samskara). Durante las imperfecciones de forma intermitente el estado de discriminación (viveka) o discernimiento surgen otros pratyayas a causa de samskara (las impresiones pasadas; impresiones latentes.).

YS 4.28. Indepărtarea(hanam) acestora[pratyaya (continuturile mentale); samskara(impresii latente),chidra (fisuri;discontinuitati)] se face in acelasi mod ca si kleshas(cauzele suferintelor) despre care s-a spus (ukta) Their (i.e. of pratyaya,samskara,chidra) removal [is accomplished by the same means] as has been described for Kleshas(causes of suffering); Leur cessation doit être envisagée comme il a été dit concernant les causes de malheur (kleshas). La remoción de éstas (pratyayas,samskara-impresiones latentes) es similar a la destrucción de los kleshas (los impedimentos; de las manchas)

YS 4.29. Enstaza suprema numita dharma megha samadhi(transa care duce dincolo de norul dharmei) este accesibila pt.akusidasya(cel detasat de efecte;dezinteresat; nondirectiv;fara expectatii;vairagya) chiar si fata de pra-samkhya (cea mai inalta meditatie;cea mai inalta Iluminare) daca practica in mod constant si fara intreruperi viveka-khyati (cunoasterea sau constiinta discriminativa);
Dharma-Megha-Samadhi follows in the case of one, who is able to mantain a constant state of akusidasya (dispassion;vairagya)even towards the most exalted state of enlightment (pra-samkhya) and to exercise the highest kind of discrimination (viveka-khyateh);
L'union désignée comme Dharma-megha ("nuage qui déverse la vertu") est atteinte quand l'individu reste toujours akusidasya (non-attaché ,désintéressé;vairagya) même dans l'état d'élévation suprême et l'omniscience, (pra-samkhya) acquiert l'illumination discriminative perpétuelle(la vision du discernement;viveka-khyateh);
El dharmamegha samadhi el énstasis llamado 'nube de virtud' (santidad) sigue a la sabiduría nacida del absoluto conocimiento discriminativo (o discernimiento) cuando es desinteresado incluso a la mas elevada meditación.

YS 4.30. Atunci(gratie dharma megha samadhi) apare nivrittih(stingerea) cauzelor suferitelor (kleshas) si a efectelor lor (karma); Then follows freedom from cause of afflictions (kleshas)and effect of afflictions (karma); A partir de cela, cessent les causes des afflictions(kleshas) et leurs effets (karma); Posteriormente(la interiorización suprema) surge la libertad de las consecuencias de las acciones (karmas) basadas en las causas de aflicción (kleshas);

YS 4.31.Atunci ,dupa îndepărtarea tuturor ecranarilor şi impurităţilor, ceea ce mai rămâne de cunoscut este nesemnificativ fata de cunoaşterea infinita[ ce se reveleaza in cursul Iluminarii]; Then,in consequence of the removal of all obscuration and impurities, that which can be known(through the mind) is but little in comparison with the infinity of knowledge(obtained in Enlightenment) Puis, étant libéré de la couverture des impuretés il reste très peu de choses à connaître du fait que la connaissance qui en résulte est infinie ; Entonces, con la remoción de todo velos e impurezas, queda poco por conocer por la infinitud del conocimiento.
Natura lumii manifestate si a timpului/ Nature of the manifested world and Time
YS 4.32.:Atunci i-au sfârşit (samaptih) procesele de transformare (parinama) [ale gunas] fiindca ratiunea de a exista celor trei tendinte (gunas) fost implinita (kritarthanam); Then comes to an end the process of change(in the Gunas) for the three gunas have fulfilled their purpose; Ensuite vient la fin (samaptih) des séquences (krama) dans les mutations (parinama) des gunas, qui ont accompli leur raison d'etre (kritarthanam);En consecuencia[en la identificación enstática (correspondiente a esta interiorización suprema)] desaparece el proceso de transformación(la sucesión de modificaciones) de los elementos constitutivos esenciales[gunas],habiendo cumplido su propósito las gunas se retiran..

Quote:
Nota: Atunci(gratie acestei forme supreme de transa: dharma megha samadhi) procesele sau secventele de transformare (parinama) ale guna i-au sfârşit definitiv (ajung la capat) fiindca ratiunea lor de a exista a fost indeplinita (deoarece şi-au înplinit menirea guna se retrag sau se resorb în cauza care le-a produs YS 2.21);


YS 4.33. Succesiunea(krama) de transformari(parinama) secventiale discontinue clipa de clipa (kshana-pratiyogy) devine perceptibila (nirgrahyah) cand se ajunge la sfarsit (aparanta); Krama is the process, corresponding to moments which become apprehensible at the final end of transformation(of the Gunas); Krama est ce processus séquentiel des transformations(des gunas),qui se fait d'instant en instant,devient perceptible quand il s'acheve; Krama es el proceso de las transformaciones correspondiente a los momentos, perceptible en la etapa final de la modificación
Quote:
Nota:Procesul de coacere al unui fruct este lung.Cand este copt,el se detaseaza intr-o clipa;un lant se erodeaza lent dar ruptura se petrece intr-o clipa.Contactul nemijlocit cu ceea ce este acum si aici(momentul,clipa, prezentul) este obtinut gratie dharma megha samadhi; vedeti:samyama asupra krama YS 3.53). Termenul ksana (moment;clipa; cuanta de timp care nu poate fi divizata)face referire la conceptia ca timpul nu este continuu ci discontinuu ;in mod similar materia manifestata este discontinua(particulele sunt despartite de imense spatii vide);in mod asemanator investigatia prin metodele yoga au aratat ca seriile de transformari sau de schimbari aparent continue,care se petrec in lumea fenomenala si prin care noi masuram timpul, nu sunt continue cu adevarat;schimbarile constau intr-o serie de stari succesive care sunt distincte si separate una de alta(tot asa proiectia cinematografica de imagini fixe succesive ne da iluzia de miscare continua);Contrary to our belief, impression and perception time is not a continuous thing but discontinuous; similarlly matter is not continuous but discontinuous, being composed of discret particles separated from one another by enormous empty spaces;in the same way investigations using yoga methods showed that the apparently continuous series of changes which are taking place in the phenomenal world and by which we measure time,are not really continuous;the changes consisted of a series of successive states which are quite distinct and separate from one another[projecting a cinematographic picture on a screen provides an almost perfect illustration of this actual discontinuity(a series of static pictures) hidden beneath apparent continuity]apparently continuous picture produced on the screen is really a seres of separate images thrown on the screen in quick succession


Last edited by danmirahorian on Sat Jul 01, 2006 1:08 am; edited 1 time in total
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website
danmirahorian
Site Admin


Joined: 27 Jun 2006
Posts: 48
Location: BUCHAREST/ROMANIA

PostPosted: Thu Jun 29, 2006 6:44 am    Post subject: YOGA SUTRA-LISTA REGULILOR DE ALINIERE YS 4.34 Reply with quote

YOGA SUTRA-LISTA REGULILOR DE ALINIERE YS 4.34

YS 4.34. Kaivalyam [Eliberarea] reprezinta punctul final al reintoarcerii la Sine(Purusha) cand se ajunge la asezarea puterii constientei (chittishakteh) in propria sa natura (svarupa);in aceasta stare,dupa implinirea menirii lor , gunas se resorb (pratisava),fiind lipsite de motiv de existenta(shunyanam);asta e tot(iti);
Kaivalyam (Liberation) is the final point of returning to the Self(Purusha) when the power of pure Consciousness(chittishakteh) is established in its own nature;in this state the Gunas having fulfilled their purpose, for the sake of Purusha, are resolved into their original state (prakriti), End (iti).Kaivalyam (L'état de L'être-en lui -même ;libération; esseulement; l'etat d'isolement de la conscience dans sa forme originelle), se réalise quand les Gunas (ayant promu l'expérience et a libération par Purusha) n'ont pas plus de propos à accomplir et disparaissent en leur substance causale(la re-absoption des gunas). En d'autres mots, c'est la conscience absolue établie en son propre Etre. Kaivalya (El Aislamiento Trascendental )es la involución de las gunas debido al cumplimiento de su propósito, es la restauración del purusha(del poder del alma) a su forma natural que es conciencia pura; este es el fin.
Quote:
Nota: Kaivalyam [starea de independenta;de existenta a Sinelui in sine;de eliberare;de izolare a puterii de a vedea(Purusha)] reprezinta punctul final al reintoarcerii la Sine(Purusha) cand se ajunge la asezarea puterii constientei (chittishakteh) in propria sa natura (svarupa) si se manifesta atunci cand are loc resorbţia gunas (pratisava) în substratul care le-a produs(prakriti)[vidarea lasa guna fara suport existential] datorită împlinirii menirii lor(guna nu mai au rost dupa ce au furnizat experienta necesara eliberarii lui Purusha);asta e tot(iti)[vedeti YS 1.3];

Alte informatii despre REGULILE DE CENTRARE[YOGA SUTRA] puteti solicita autorului : danmirahorian@yahoo.com


Dan Mirahorian[discipol Coanda],Strapungere in terapia maladiilor,Qi Magen,Generator de Pulsuri Magnetice Terapeutice Scalare Rezonante care reproduc Energia Vitala[Qi];Holy Grail Magnetic Vortex;Qigong;Taoism[Tao Te Ching-"Calea spre Cer si Putere";text in lb.chineza variante Wang Bi,Mawangdui, Guodian]dictionar de termeni, traducere, inregistrarea pe CD a lecturii textului realizata de trei maestri Qigong;semnificatia Cap56-"Cel ce stie nu vorbeste;cel ce vorbeste nu stie"];Instructiuni de Centrare[Yoga-Sutra];Shiva-Samhita; Relaxare Pilotata auditiv[CD+Manual]pt.vindecare,reprogramare[cresterea perfomantelor sportive intelectuale,artistice, slabire]si Centrare in Banca de Date a Universului[descoperire de sine;autocunoastere si autocontrol,trezire;"a doua nastere"];Unitatea structurii stratificate a Terrei si a Stelelor; Matricea precursorilor pentru predictie seismica;Viitoarele harti ale Terrei dupa schimbarea axei;


MIRAHORIAN[A DISCIPLE OF HENRY COANDA]
A ROMANIAN BREAKTHROUGH:QIMAGEN[ QI= LIFE FORCE;MAGEN=MAGNETIC GENERATOR] FOR RESONANT THERAPEUTIC PULSES] A DEVICE FOR HEALING AND REGENERATION USING Qi MAGEN STAR-HOLY GRAIL MAGNETIC VORTEX?;Imprinted water for Healing and regeneration; Acupuncture; Qigong;Homeopathy;Yoga-Sutra[Centering Rules];The way to Heaven and Power[Tao Te Ching;Dao De Jing]a new interpretation of Lao Tzu[Lao Zi] using Wang Bi,Mawangdui and Guodian text variants;see chap.56"The one who speak do not know;The one who knows do not speak"[a new translation & interpretation : "The one who is aware centered[who is in the place of God ("enlightened vertical communication room ") do not talked;The one who talk is not centered(is in the little horizontal communication room of consciousness];
Guided relaxation for healing[trigger self-healing ],reprogramming[improving performances] and centering in the Data Bank of the Universe[CD&Handbook]-the method of Socrates[maieutics] for realising the"Second Birth",to rediscover ourself,to free ourselfes from false identifications;Jesus method of "Word Seeding";Geophysics-Earth'structure-the Unity between Stars and Planets;Future Earth'maps; published books;therapeutic CD's


Va rog sa vizitati paginile de la adresele de mai jos/Please visit the web pages:
http://www.psi-sciences.com
http://www.psi-science.com
http://www.danmirahorian.ro
Cei interesati de detalii pot vizita grupul:
http://groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga_Sutras/
http://groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga/
Back to top
View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website
Display posts from previous:   
This forum is locked: you cannot post, reply to, or edit topics.   This topic is locked: you cannot edit posts or make replies.    MIRAHORIAN GRAAL STAR QI MAGEN Forum Index -> YOGA SUTRA-LISTA REGULILOR DE ALINIERE All times are GMT
Page 1 of 1

 
Jump to:  
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum


Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group